Evenimentele climatice extreme devin tot mai frecvente și mai intense, iar efectele lor se resimt rapid în buzunarele consumatorilor din întreaga lume.
Un studiu recent realizat de Barcelona Supercomputing Center, citat de Financial Times, arată că vremea extremă este direct responsabilă pentru creșteri abrupte ale prețurilor alimentelor de bază, punând presiune pe sistemele de aprovizionare și alimentând inflația globală.
Legătura directă dintre vreme extremă și scumpirea alimentelor
Fenomenele meteorologice fără precedent – de la valuri de căldură și secetă, până la inundații și furtuni – sunt tot mai frecvent asociate cu scumpiri rapide ale produselor alimentare. Studiul arată că aceste creșteri au loc la doar câteva luni după producerea unui eveniment climatic sever, creând un model care se repetă tot mai des.
Exemplele sunt elocvente:
- Europa: Prețul uleiului de măsline a crescut cu 50% în urma secetei prelungite din sudul Spaniei, în anii 2022 și 2023.
- India: Un val de căldură în luna mai a dus la creșterea cu 89% a prețului cepei.
- Coreea: Verza s-a scumpit cu 70% din cauza unei canicule record.
- Japonia: Orezul a înregistrat o scumpire de 48% după temperaturile neobișnuit de ridicate din august.
- China: Legumele s-au scumpit cu 30% pe fondul aceleiași tendințe climatice.
- SUA: În California, legumele provenite din Arizona au cunoscut o majorare de 80% în noiembrie 2022, tot ca urmare a secetei.
„Temperaturile au fost mult în afara intervalului pe care ne-am fi așteptat să-l vedem într-un climat stabil, neafectat de emisiile umane”, a explicat Maximilian Kotz, autorul principal al studiului. El avertizează că aceste fenomene vor deveni tot mai frecvente, pe măsură ce schimbările climatice se intensifică.
Impactul economic și politic al scumpirilor bruște
Pe lângă efectele directe asupra consumatorilor, aceste creșteri rapide ale prețurilor alimentelor creează probleme economice majore și riscuri politice. În economiile emergente, unde alimentele au o pondere mare în coșul de consum, inflația alimentară poate destabiliza echilibrele sociale și bugetare.
Un exemplu ilustrativ este Rusia, unde valurile de căldură și incendiile din 2010 au dus la scumpirea grâului. Ca reacție, Moscova a impus un embargou asupra exporturilor, fapt care a declanșat o criză globală a grâului și a alimentat revolte legate de prețul pâinii în țări precum Mozambic.
Raj Patel, profesor la Universitatea din Texas, subliniază că semnificația scumpirilor alimentare nu este doar economică, ci și politică: „Inflația alimentelor este întotdeauna politică.”
Specula și politicile neadecvate agravează criza
Pe lângă factorii climatici, speculațiile din piețele financiare și politicile greșite contribuie la amplificarea efectelor negative. Un exemplu recent este creșterea de trei ori a prețurilor la cacao, cauzată de seceta din Ghana și Coasta de Fildeș, care a dus ulterior la scumpirea ciocolatei în Marea Britanie.
Țările care depind majoritar de importuri, cum este cazul Regatului Unit, sunt deosebit de vulnerabile la aceste șocuri externe. Anna Taylor, coautoare a studiului și directoare a Food Foundation, avertizează că gospodăriile cu venituri mici sunt primele afectate: „Consumul de fructe și legume, în special, este foarte vulnerabil la creșterile de prețuri.”
Efecte pe termen lung: inflație, subnutriție și inegalitate
Studiul avertizează că efectele pe termen lung ale acestui tip de inflație sunt îngrijorătoare. Nu doar băncile centrale sunt puse în dificultate în încercarea de a controla inflația generală, dar și sănătatea populației este pusă în pericol.
Pe măsură ce prețurile cresc, familiile cu venituri reduse tind să elimine din alimentație produsele mai scumpe și mai nutritive. Acest lucru poate duce la o alimentație dezechilibrată și la creșterea riscului de boli asociate subnutriției.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
Newsletter zilnic money.ro
BET, curs valutar, știrea zilei — în 2 minute, înainte de 7:00.
