Articolul din New York Times (NYT) scrie că Smithfield a ajuns să se dezvolte în România şi să deţină 40 de ferme de porci cu susţinerea fostului ambasador Nicholas Taubman şi a preşedintelui Traian Băsescu. În afară de faptul că a eliminat din ecuaţie micii fermieri, compania, având susţinere la cel mai înalt nivel, îşi permite să nu respecte normele de mediu şi să opereze fără autorizaţii. Mai mult, având în vedere că porcii din fermele Smithfield din România au fost afectaţi în 2007 de pestă porcină, NYT sugerează că o tulpină a noii gripe A/H1N1 ar putea proveni chiar din România. "Virusul din 2007 a afectat numai porcii, dar cercetătorii au găsit elemente ale virusurilor porcine - o tulpină din Europa sau Asia, alta din America de Nord - în codul genetic al virusului noii gripe A (H1N1)", scrie NYT.
"Smithfield deţine şi o parte din ferma (mexicană - n.r.) de porci localizată foarte aproape de locul în care specialiştii ONU investighează o posibilă legătură între porci şi noua gripă H1N1, care afectează omul. Având în vedere că originile exacte ale virusului sunt încă necunoscute, Smithfield a subliniat că această gripă nu a afectat niciun angajat al său şi niciun animal", scrie NY Times.
NY Times constată că "abordarea globală" a lui Smithfield este evidentă. În mai puţin de cinci ani, Smithfield a reuşit să îşi creeze susţinători în rândul politicienilor din România şi Polonia, a absorbit sume mari din fondurile pentru agricultură ale UE şi a reuşit să învingă orice opoziţie pe plan local, creând un conglomerat de crescătorii de porci, dotate cu sisteme de hrănire, grajduri controlate climatic şi abatoare. "S-a dezvoltat cu atâta repreziciune, încât uneori nu a reuşit să obţină autorizaţiile de mediu necesare şi să informeze autorităţile despre decesele porcilor - probleme care au apărut mai ales după pesta porcină care a afectat trei centre din România în 2007, dintre care două operau fără permise. În jur de 67.000 de porci au murit sau au fost sacrificaţi, întrucât şi porcii infectaţi, şi cei sănătoşi au fost împuşcaţi pentru a opri epidemia", aminteşte publicaţia americană.
În România, numărul fermelor de porci a scăzut cu 90% - la 52.100 în 2007, de la 477.030 în 2003 - potrivit statisticilor UE citate de NYT, întrucât foştii fermieri au fost copleşiţi de preţurile scăzute practicate de Smithfield şi au decis să emigreze sau să se reprofileze în construcţii. În locul lor, compania a angajat sau are contractate cu 900 de oameni şi cumpără grăunţe de la 100 de fermieri. În Polonia, au existat 1,1 milioane de fermieri care se ocupau cu creşterea porcilor în 1996. Numărul lor a scăzut cu 56% în 2008 din cauza metodelor moderne pentru gestionarea fermelor care au transformat agricultura, potrivit Camerei Naţionale de Agricultură a Poloniei.
Smithfield are 40 de ferme în România, iar impactul asupra mediului este mai mare decât cel asupra micilor fermieri, mai constată ziarul american. Compania a construit imense containere metalice şi injectează deşeuri în pământ. Oamenii care locuiesc lângă aceste ferme se plâng de mirosul îngrozitor, relatează NYT.
Fermele Smithfield din judeţul Timişoara se numără printre cele mai mari surse de poluare a aerului şi a solului, potrivit unui raport al guvernului local citat de NYT. De asemenea, potrivit raportului, concentraţia de gaz metan din aer a crescut cu 65% din 2002 până în 2007.
"Contribuabilii au susţinut o parte din această dezvoltare, întrucât Smithfield a absorbit milioane de euro din subvenţiile UE - dintr-un total de 50 de miliarde disponibile anul trecut - care erau menite să încurajeze dezvoltarea modernă a fermelor în paralel cu grija pentru mediu. Astăzi Smithfield este cel mai mare producător de carne de porc din România, unde deţine peste 40 de ferme de porci răspândite pe 50.000 de acri" (cca. 20.234 de hectare), scrie NYT.
Potrivit NYT, reprezentanţii Smithfield îşi apără cu îndârjire metodele. Ei spun că au făcut tot ce le-a stat în putinţă pentru a opri epidemia de pestă porcină şi spun că lipsa de licenţe a fost o greşeală. "Am învăţat să nu presupunem că dacă guvernul are cunoştinţă de planurile şi operaţiunile noastre înseamnă că şi avem permisiunea de a ne continua acţiunile până obţinem toate permisele necesare", a răspuns avocatul Smithfield, Charles Griffith, la o solicitare a publicaţiei americane.
Smithfield a refuzat să dezvăluie totalul subvenţiilor pe care le-a colectat, subliniază publicaţia. România plăteşte în jur de 30 de euro pentru fiecare porc crescut, de unde se poate deduce că pentru 600.000 de porci pe an, Smithfield ar fi fost eligibil pentru subvenţii naţionale în valoare de18 milioane de euro pentru îmbunătăţirea calităţii cărnii. Date recente date publicităţii în România arată că Smithfield a colectat anul trecut subvenţii de peste 300.000 de euro de la stat şi peste 200.000 de euro din subvenţiile UE pentru noile state membre. În Polonia, Smithfield a absorbit peste 2 milioane de euro în subvenţii.
Încă de la sosirea în Europa de Est, Smithfield a curtat politicieni de vârf din Polonia şi România, cea din urmă fiind o ţară foarte săracă, cu o populaţie 23 de milioane de oameni, cu o guvernare slabă şi cu presiune constantă din partea UE pentru a-şi rezolva problemele de corupţie, după cum explică NYT cititorilor. "În haosul care a urmat erei comuniste, este esenţial să ştii cum să îţi croieşti drumul. La Bucureşti, Smithfield s-a adresat lui Nicholas Taubman, un bogat om de afaceri republican, care a fost ambasador al SUA în România în timpul administraţiei Bush. Taubman a însoţit toţi marii oficiali ai Smithfield în timpul întâlnirilor cu preşedintele român şi cu premierul", scrie ziarul. "Sunt din Virginia, ei sunt o companie mare şi îi cunosc foarte bine", a spus Taubman, care a ajutat şi venirea Ford Motor în România, companie care s-a descurcat mai repede, întrucât a avut susţinerea unuia dintre miniştrii guvernului de atunci, susţine NYT.
Odată ce liderii de la cel mai înalt nivel din România şi-au manifestat susţinerea pentru Smithfield, lucrurile au mers ca unse: aproape 12 dintre fermele Smithfield au fost proiectate de firma de arhitectură deţinută de Gheorghe Seculici, un fost vicepremier cu strânse legături cu preşedintele Băsescu, care este chiar naşul fiicei arhitectului.
Şi mai mult ajutor a venit de pe un front cunoscut: compania de lobby a Smithfield, firma McGuireWoods din Virgina, şi-a deschis un birou în 2007 pentru a asigura o bună legătură între Smithfield şi guvernul român. În multe aspecte, McGuireWoods a fost alegerea perfectă, întrucât a reprezentat România timp de trei ani în timpul campaniei pentru aderarea la NATO.
Băsescu nu a avut nicio reţinere în a recunoaşte legătura cu Smithfield, companie pe care a lăudat-o într-o conferinţă de presă comună cu preşedintele George W. Bush din timpul summitului NATO de anul trecut. "Băsescu a apreciat deschis Smithfield. Compania a contribuit cu 20.000 de euro pentru a plăti uniformele ceremoniale ale României de la reuniunile summitului, potrivit Ministerului de Externe", scrie NYT.
Chiar şi ambasadorul Taubman a spus că accesul la nivel înalt este vital. "Este extrem de dificil să faci afaceri acolo, dacă nu cunoşti pe cineva ca premierul sau pe cineva din cabinetul premierului, care să poată să le spună celor vizaţi ce trebuie să facă", a spus Taubman. "Pe cât de directă poate să pară o asemenea afirmaţie, demersul de lobby pentru o companie mare din SUA - o superputere pe care europenii din Est încearcă să o mulţumească - a determinat unele ridicări de sprâncene", comentează NY Times.
"Înţelegem necesitatea diplomaţiei publice şi a lobby-ului politic, dar avem încredere că oamenii de afaceri şi canalele comerciale operează în mod normal. Dominaţia Smithfield şi agresivitatea manifestă sunt îngrijorătoare", a declarat Steen Steensen, un expert în agricultură de la Ambasada daneză, ţară care a dezvoltat, de asemenea, o reţea de ferme de porci în Europa de Est.
Compania Smithfield a ajuns în România şi Polonia după ce a fost împovărată de tot mai multe restricţii în SUA, explică NYT. În ţările din Europa de Est a reuşit să se mişte abil în cadrul unor economii slabe şi a unor sisteme politice şi de reglementare permisive. Mai mult, legăturile la cele mai înalte nivele au permis Smithfield să contracareze protestele din partea comunităţilor locale.
NYT trece în revistă şi amenzi pe care compania le-a primit: 9.000 de euro pentru că a vărsat excremente de porc în timpul unui transport, 35.000 de euro pentru scurgeri de dejecţii în sol, 35.000 euro pentru ferme care operau fără permis în Arad şi 18.500 de euro pentru că nu au prevenit poluarea apei.
"Dar Smithfield şi-a revenit greu după pierderile cauzate de gripa porcină (pestă - n.r) din localitatea românească Cenei. La acea vreme, în 2007, cadavrele porcilor zăceau în grămezi şi localnicii îşi amintesc eforturile haotice ale companiei de a împuşca porcii şi de a-i arde. Acel virus particular afecta numai porcii, dar cercetătorii au găsit elemente ale virusurilor porcine - una din Europa sau Asia, altul din America de Nord - în codul genetic al virusului noii gripe A (H1N1)", scrie NYT.
Nu există încă o explicaţie oficială pentru acea epidemie de gripă porcină, arată NYT. Mai mulţi oficiali guvernamentali şi ai Smithfield spun că firma a fost copleşită de propria sa maşinărie industrială şi de ritmul în care se înmulţeau porcii. "Mii de porcuşori s-au născut şi nu a existat loc fizic unde să fie puşi pentru că noile ferme nu au fost terminate. Nimeni nu admite acest lucru, dar aceasta a fost cauza gripei (sic! - n.r.) porcine. Au fost forţaţi să improvizeze", explică arhitectul Seculici. Smithfield a recunoscut că a plasat porci tineri în ferme care se aflau în construcţie, dar a insistat că acest lucru nu a avut un impact asupra sănătăţii animalelor. "S-a făcut prea repede, acest fapt a cauzat problemele", a declarat şi fostul ambasador Taubman.
Când a venit timpul pentru remedierea situaţiei, Smithfield a apelat din nou la subvenţiile UE, cerând compensaţii de 11,5 milioane de dolari. Autorităţile locale - cele care au puterea să execute plăţile - au refuzat însă solicitarea, revoltate de faptul că epidemia s-a constatat la ferme fără licenţă care erau acuzate că nu respectă măsurile pentru biosecuritate.
O misiune specială a Comisiei Europene a confirmat unele plângeri, constatând că Smithfield nu a transmis rapoarte regulate despre decesele porcilor şi că angajaţii circulau liberi între ferme în ciuda suspciunilor de pestă porcină. "În ciuda faptului că am recunoscut aceste disfuncţionalităţi, aceasta nu înseamnă că fermele noastre operau în afara prevederilor autorităţilor române. Fermele noastre operau transparent şi conform regulilor, păstrând zi de zi contactul cu autorităţile", a declarat avocatul Smithfield, Charles Griffith.
Împiedicată să încaseze compensaţiile pentru porcii care au murit, Smithfield s-a adresat lui Valeriu Tabără, şeful de atunci al comisiei de agricultură din Parlamentul României. Cu susţinerea altor politicieni, Tabără a reuşit să treacă un amendament prin care proprietarii de animale aveau dreptul să fie compensaţi după pierderi cauzate de boală, indiferent dacă au fost ignorate măsurile de biosecuritate, scrie New York Times. Compania Smithfield nu e sigură că va beneficia de pe urma acestui amendament. Avocatul Smithfield a arătat că, în general, amendamentul nu se va aplica retroactiv, dar Valeriu Tabără susţine că Smithfield este în categoria companiilor care au înregistrat pierderi.
Sursa: NewsIn
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
