România va trebui să elimine atât disparităţile care sunt între ea şi statele vestice, cât şi cele înregistrate între mediul rural şi cel urban sau între oraşele mari şi cele mai slab dezvoltate, a declarat,marţi, şeful echipei de tranziţie Phare a Reprezentanţei Comisiei Europene,Georgio Ficarelli.

"Există disparităţi socio-economice nu numai între România şi statele vestice, dar şi între regiunile din România, respectiv între oraşe şi sate şi chiar între oraşele mai mari şi cele mai slab dezvoltate. Pentru că necesarul de investiţii din România pentru eliminarea acestor disparităţi este imens, absorbţia fondurilor europene este cea mai mare provocare cu care se confruntă România în acest moment", a declarat Georgio Ficarelli în deschiderea Conferinţei "Regiunile de dezvoltare în România 2007-2013. Regiunea Nord-Est".

Ficarelli şi-a susţinut afirmaţia prin lipsa utilităţilor elementare de multe ori în mediul urban. "Deşi România este stat membru al Uniunii Europene de la 1 ianuarie 2007, există încă unii locuitori ai oraşelor care nu au apă curentă. Accesul la fondurile europene ar trebui să îmbunătăţească această situaţie", a precizat şeful echipei de tranziţie Phare a Reprezentanţei Comisiei Europene în România.

În acest sens, Ficarelli a subliniat faptul că trebuie avute în vedere prioritizarea proiectelor şi accentul pe calitatea acestora. "Este necesar să aveţi în vedere calitatea proiectelor, pentru a evita eşecul şi pentru a continua lupta împotriva corupţiei. Costurile unei investiţii proaste sunt mult mai mari decât costurile unei noi investiţii", a adăugat Georgio Ficarelli.

Potrivit acestuia, reducerea disparităţilor sociale şi economice este principalul scop al politicii de coeziune a Uniunii Europene, care se poate realiza, pe de o parte, prin inovaţie şi know-how iar pe de altă parte, prin asistenţă financiară.

În opinia şefului echipei de tranziţie Phare a Reprezentanţei Comisiei Europene în România, absorbţia celor 30 de miliarde de euro la care România va avea acces până în 2013 este cea mai mare provocare şi, pentru succesul acestui proces, Ficarelli a recomandat exemplele altor state membre, care au beneficiat de fonduri europene. "Trebuie urmate exemplele beneficiarilor anteriori, cum ar fi Spania şi Irlanda, ţări care au avut probleme similare celor cu care se confruntă România, dar au reuşit cu mult optimism. Aceste două state nu numai că au înregistrat o rată considerabilă de utilizare a fondurilor europene, dar sunt state care acum constribuie la fondurile Uniunii Europene".

Pe aceeaşi linie, Ficarelli şi-a exprimat încrederea că "printr-o continuă muncă, în următorii 10-20 de ani, România ar putea ajunge să contribuie la fondurile de coeziune".