Financial Times: Belgradul deschide uşa investitorilor ruşi

Directorul executiv al monopolului rus al gazelor naturale, Alexei Miller, se află marţi la Belgrad pentru a discuta despre posibile cooperări în cadrul sectorului energetic cu preşedintele şi primul ministru al Serbiei, la întâlnire urmând a participa şi alţi înalţi oficiali sârbi, a anunţat presa sârbă, citată de FT.

Ministrul sârb al mineritului şi energiei, Aleksandar Popovic, a declarat că speră că grupul Petroleum Industry of Serbia (NIS) va fi scos la vânzare până la sfârşitul acestui an, oferind o invitaţie pentru grupurile interesate de o eventuală preluare.

Însă, companiile apropiate preşedintelui rus Vladimir Putin au căpătat o influenţă sporită în cadrul acestei pieţe de opt milioane locuitori din sud-estul Europei, drept "răsplată" pentru susţinerea oferită anul acesta în cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite, sunt de părere observatorii economici, citaţi de FT.

Responsabilii ruşi neagă însă existenţa unor astfel de legături între interesele economice şi cele politice.

Serbia ezită să se alinieze cu NATO sau chiar cu Uniunea Europeană, în timp ce banii ruseşti sunt "acceptaţi aici la fel ca oricare alţii", a declarat un om de afaceri implicat în schimburi comerciale între cele două ţări.

Oamenii de afaceri ruşi au beneficiat de un nivel ridicat de "atenţie" venit din partea autorităţilor din Belgrad.

Primul ministru sârb, Vojislav Kostunica, cu înclinaţii naţionaliste, ce a transformat problema provinciei Kosovo în cel mai important punct al agendei sale, s-a întâlnit recent în Belgrad cu managerul general al companiei ruseşti de transport aerian Aeroflot, Valery Okulov, care intenţionează să cumpere fosta companie iugoslavă de aeronautică JAT, şi cu Oleg Deripaska, investitor rus ce ar dori să preia controlul complexului minier de la RTB Bor.

În aprilie, guvernul sârb a anulat vânzarea complexului minier pentru suma de 400 milioane dolari, după ce cumpărătorul grupul românesc Cuprom, nu a putut respecta un termen limită privind efectuarea unei plăţi.

Responsabilii sârbi au defavorizat apoi un consorţiu sârbesc, care aveau următoarea şansă de preluarea acestui complex minier, pentru a permite firmei lui Deripaska, Basic Element, să facă o nouă ofertă de preluare.

Noua licitaţie, la care participă cinci actori interesaţi, are drept preţ de pornire suma de 340 milioane dolari. Kostunica a precizat că speră "să sporească prezenţa economică rusească", în Serbia.

Investiţiile ruseşti începând cu anul 2000, când a căzut fostul regim socialist iugoslav, se ridică la doar 400 milioane dolari, cu mult sub nivelul investiţiilor ruseşti în statele învecinate.

Companiile din Rusia au declarat anterioar că nu se simt bine primite în cea mai mare republică despinsă din fosta Iugoslavie. Gigantul petrolier Lukoil a fost implicat în mai multe litigii cu sindicatele şi responsabilii sârbi de la preluarea, în urmă cu patru ani, a reţelei de benzinării Beopetrol.

Firmele ruseşti s-ar putea afla încă printre cei ce vor participa la licitaţia pentru preluarea grupului NIS, planificată pentru anul viitor, urmând apoi şi privatizarea companiei Electrical Power Industry of Serbia (EPS).

Vânzarea acestor grupuri de utilităţi, considerate oportunităţi pentru statul sârb de a strânge sume mari de bani, a fost amânată de alegerile din ianuarie şi de mai multe luni de negocieri între partide.

Lukoil a făcut presiuni asupra guvernului sârb pentru a primi controlul grupului NIS, preferând acest lucru unei deţineri iniţiale de puţin sub 30% din compania sârbă.

Serbia are o datorie substanţială la Rusia pentru petrolul şi gazele naturale achiziţionate în perioada de sancţiuni economice cauzată de războiul ce a devastat fosta Iugoslavie.

Această datorie reprezintă un dezavantaj în cadrul procesul de negociere cu Rusia pe probleme economice, sunt de părere anumiţi economişti, citati de Financial Times.

Rusia a decis însă să renunţe la 188 milioane dolari din datorie în schimbul controlului proiectului de reutilare a barajului Djerdap.

Ambasadorul rus din Belgrad, Aleksandr Alekseiev, a făcut un apel la autorităţile din Serbia pentru ca acestea să gestioneze într-un mod mult mai eficient, acordul de liber schimb semnat cu Federaţia Rusă - acord de care nu se mai bucură niciun alt stat cu excepţia fostelor membre ale Uniunii Sovietice.

Acest acord este activat doar într-o anumită măsură şi este, din punct de vedere strict tehnic, încă neoficial, având în vedere că nu a fost ratificat de parlamentul rus, afirmă FT.


Sursa: NewsIn