"Este un candidat slab, ales printr-o modalitate nepotrivită", a estimat FT într-un editorial, manifestându-şi regretul că ţările Uniunii Europene au anunţat că îl susţin.
Fondul nu va mai controla decât a douăzecea parte din rezervele mondiale, activitatea sa bazându-se astfel mai mult pe "legitimitatea sa politică" şi pe "autoritatea sa intelectuală", afirmă cotidianul economic.
"Fondul are nevoie de o persoană credibilă din punct de vedere intelectual în fruntea sa. Însă nimeni nu poate susţine că Strauss-Khan este candidatul cel mai potrivit din lume dacă se iau în calcul experienţa, inteligenţa şi formarea sa", estimează FT.
Fostul ministru francez de finanţe pare a fi mai mult "candidat pentru preşedinţia Băncii Mondiale" decât pentru şefia FMI, având în vedere că una dintre priorităţile sale va fi "lupta împotriva creşterii disproporţiilor între statele bogate şi cele sărace".
"Rolul FMI este acela de a asigura stabilitatea macroeconomică", afirmă cotidianul. Financial Times mai pune sub semnul întrebării şi metoda de numire a directorului general al Fondului, care riscă să îi distrugă credibilitatea.
"Statele emergente nu înţeleg de ce europanii trebuie să aleagă cine are puterea să le dicteze ceea ce trebuie să facă în caz de criză, ca şi cum imperiile din trecut încă mai există", a precizat FT.
Conform unei reguli nescrise, Europa numeşte directorul general al FMI iar Statele Unite ale Americii aleg preşedintele Băncii Mondiale. În afară de Strauss-Khan, şi-a mai anunţat intenţia de a candida pentru această funcţie fostul ministru ceh de finanţe, Josef Tosovsky, susţinut de Rusia.
Sursa: NewsIn
