Cotidianul Financial Times prezintă, în ediţia de vineri, situaţia micilor agricultori din România, care trebuie să se adapteze sau riscă să dispară, după aderarea la Uniunea Europeană şi tot ce presupune aceasta: fonduri, reglementări, concurenţă.
Articolul apare alături de o serie de alte materiale dedicate României, în secţiunea Special Report a cotidianului financiar britanic.
În România există circa 4,3 milioane de ferme la limita subzistenţei, jumătate din cele nouă milioane câte numără Uniunea Europeană, a cărei membră România a devenit la 1 ianuarie. Calitatea de ţară membră, deşi va atrage după ea generozitatea Politicii Agricole Comune, va aduce schimbări radicale pentru numărul mare de români care trăiesc din agricultură.
Pentru producătorii cei mai mici, nu se va schimba mare lucru imediat. Aceştia consumă mare parte din ceea ce produc şi vând surplusul vecinilor sau la pieţele locale. Pe de altă parte, multe ferme comerciale mari, în special producătoare de cereale, funcţionează deja foarte bine pe piaţă şi se vor dezvolta frumos cu ajutorul subvenţiilor UE.
Plăţile directe vor fi la început doar 25 la sută din cele efectuate în UE 15. Subvenţia de bază va fi de 50 de euro pe hectar anual şi va creşte treptat, ajungând până în 2014 la nivelul celor de care beneficiază fermierii vest-europeni. Unii fermieri vor primi şi nişte fonduri de la guvern, 30 de euro pe hectar pentru culturile de cereale şi 200 de euro pentru cele de tutun, de exemplu.
Nu este însă clar când anume vor începe să vină subvenţiile. Crearea instituţiilor, procedurilor şi tehnologiilor de procesare de care este nevoie pentru a administra programul este o sarcină uriaşă. Ministrul agriculturii Dan Motreanu declara în ianuarie că plăţile vor începe să se facă în octombrie şi noiembrie, dar recent sugera că acestea nu se vor încheia până în ianuarie 2008.
Tot fermele mari sunt cel mai bine pregătite pentru a plasate şi de cele 7,5 miliarde de euro pe care România le va primi până la sfârşitul anului 2013 din fondurile de dezvoltare rurală. Acestea pot fi cheltuite pe orice, de la utilaje agricole până la computere, cursuri de formare şi proiecte de comercializare în comun.
Pe lângă cei care fac agricultură pe lângă casă pentru a se întreţine, 31% din forţa de muncă a României, adică 2,3 milioane de persoane, activează în acest sector, cifră care va scădea rapid în următorii ani. Potrivit ministrului agriculturii, o parte din această forţă de muncă va fi reorientată spre construcţii şi lucrările de infrastructură finanţate tot de UE, iar turismul va deveni şi el un sector atrăgător.
Dintre proprietarii de ferme, cel mai greu loviţi de aderarea la UE vor fi cei mai mici, care reprezintă circa un milion. Aceste ferme nu sunt, pur şi simplu, destul de mari pentru a rămâne competitive. În România, o fermă medie are 3,3 hectare, faţă de 18,7 hectare în UE 15. Guvernul va încuraja consolidarea fermelor, oferind rente de 100 de euro pe hectar anual proprietarilor bătrâni care îşi vând pământul şi de 50 de euro celor care îl dau în arendă. Până acum, 23.000 de ferme au fost atrase în acest program, transferând drepturile de proprietate asupra a mai mult de 135.000 de hectare.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
Newsletter zilnic money.ro
BET, curs valutar, știrea zilei — în 2 minute, înainte de 7:00.
