Executarea datornicilor prin procedura de atragere a răspunderii solidare a intrat, de anul acesta, pe agenda Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), scrie capital.ro. În goana după bani la buget, Fiscul a redescoperit prevederi vechi de câţiva ani în Codul de procedură fiscală, dar care nu prea au dat roade până acum. Noutatea este că, în februarie, ANAF a emis Ordinul nr. 127 care detaliază la fiecare categorie de persoane ce pot fi trase la răspundere alături de datornic: documentaţia care trebuie verificată, tipurile de formulare pe care trebuie să le completeze şi paşii de urmat. Însă, dincolo de aspectele procedurale, rămâne o problemă de principiu.

 

Întregul proces se sprijină pe dovedirea relei credinţe a debitorilor şi a persoanelor care răspund solidar cu acesta. „Deşi criteriile au fost rafinate faţă de prevederile Codului de procedură fiscală, există un vid: definirea relei-credinţe. În lipsa acestei clarificări, problema rămâne tot la mâna justiţiei“, spune Dinu Petre, avocat Cunescu, Balaciu şi Asociaţii.

 

Practica demonstrează nu numai că reaua-credinţă este greu de dovedit ci, mai mult, că poate duce la abuzuri din partea inspectorilor fiscali care încearcă să se substituie instanţelor. Potrivit avocaţilor, cazurile de răspundere solidară, din ultimii ani, au fost foarte puţine, iar, de regulă, au câştigat contribuabilii. Pe de o parte, motivul a fost că acţiunile Fiscului au fost întemeiate pe reaua-credinţă. Pe de altă parte, inspectorii nu au dus la bun sfârşit prea multe speţe tocmai pentru că le lipsea procedura şi formularistica. Actualul ordin a fost emis în speranţa că vor fi mai multe cazuri şi, automat, va creşte colectarea la buget.

 

Cu toate acestea, principala hibă, adică definirea relei-credinţe, nu a fost corectată. „Schimbarea legislativă nu este esenţială, ordinul grefează pe o intenţie. E clar că, în cazul firmelor în insolvenţă, Fiscul trebuie să recurgă la răspunderea în solidar pentru că nu se poate îndrepta împotriva debitorului de bază“, arată avocatul Dinu Petre. Anterior ordinului, nu era prevăzut în Codul de procedură fiscală modul în care persoanele care fac parte, într-un fel saul altul, din firmele cu datorii răspund solidar cu acestea.

 

„Cel mai important aspect este reglementarea obligativităţii prezentării documentelor pentru demonstrarea relei credinţe a persoanei împotriva căreia se iniţiază procedura. Până la apariţia instrucţiunilor, nu se menţiona explicit necesitatea documentelor pentru a demonstra reaua-credinţă și nici care sunt documentele justificative sau declaraţiile necesare“, spune Alexandru Cristea, tax partner, Ţuca, Zbârcea şi Asociaţii.

 

Articolul integral pe capital.ro