Firmele româneşti preferă pensionarii şi studenţii în locul muncitorilor din străinătate

Potrivit studiului "Piaţa forţei de muncă din România şi migraţia", deşi aproape jumătate din companiile cuprinse în eşantion declară că s-au confruntat cu dificultăţi atunci când au făcut angajări şi majoritatea se aşteaptă la accentuarea acestui tip de probleme pentru viitor, totuşi, investiţia în soluţii care să le asigure forţa de muncă este mai degrabă slabă. Creşterea productivităţii muncii şi tehnologizarea sunt de departe opţiunile cele mai frecvente pentru a răspunde problemelor legate de personal. Astfel, investiţia în creşterea productivităţii muncii se bucură de cea mai mare popularitate între angajatorii din eşantion, 83% din companii.

O altă soluţie găsită de angajatori este externalizarea unor activităţi sau modificarea programului de lucru. Studiul arată că în jur de o treime din firmele din eşantion au recurs la modificarea programului de lucru, inclusiv la introducerea sau mărirea numărului de ore suplimentare, sau la rezerva de pensionari şi de studenţi, categorii a căror implicare în muncă are un caracter temporar. Totodată, peste o treime dintre companii, 35%, au tendinţa de a externaliza o parte din sctivităţi. Totodată, 20% din firmele din eşantion au în vedere deplasarea activităţii către zonele mai bogate în forţă de muncă sau atragerea de personal din aceste zone.

Studiul mai relevă şi faptul că managerii care se confruntă cu deficit de forţă de muncă nu ar aduce muncitori din străinătate, nici străini, nici lucrători români care au plecat la muncă în alte ţări în ultimii ani. Astfel, doar trei procente dintre managerii chestionaţi au adus forţă de muncă din străinătate, 12% s-au orientat către românii care au muncit în străinătate, iar cinci procente au încercat extinderea dincolo de graniţele României. Aducerea de personal din străinătate este nu numai o practică puţin răspândită, ci şi foarte recentă, primele cazuri aparând în anul 2000, în România.

Pe fondul unei lipse de personal pe piaţa muncii care tinde să se adâncească, România nu se va transforma dintr-o ţară de emigrare într-una de imigrare, în condiţiile în care nici în viitorii ani firmele din România nu intenţionează să aducă forţă de muncă din alte ţări. Astfel, numai şapte procente din firme intenţionează să aducă forţă de muncă din străinătate, deşi un procent similar, 9%, se declară indecise, fără a respinge însă această posibilitate.

Fără ca diferenţa să fie mare, pare a exista totuşi o oarecare preferinţă pentru românii care lucrează în străinătate,13% din companii declarându-se interesate de angajarea de români care lucrează în străinătate. Cunoştinţele de limbă, convingerea că experinţa de muncă în străinătate schimbă mentalitatea, rezolvarea cheltuielilor de cazare pot fi câteva dintre explicaţiile pentru o asemenea preferinţă.

Sursa: NewsIn