Economia românească trece printr-o criză de lichiditate care se adâncește de la o lună la alta. Clienții cumpără mai puțin, facturile se încasează tot mai târziu, iar o mare parte dintre firme funcționează fără o rezervă de capital care să le ajute să treacă peste o perioadă grea. Potrivit unei analize realizată de Sierra Quadrant, pentru miile de companii fragile din economie, combinația aceasta poate fi fatală. Problema nu mai privește doar firmele mici: tot mai multe companii mari, cu sute de angajați și lanțuri întregi de furnizori, ajung în incapacitate de plată.
„Ne aflăm într-un moment în care banii nu mai circulă prin economie. Firmele vând mai puțin, încasează mai greu și plătesc mai târziu, iar fiecare întârziere se transmite mai departe, ca un efect de domino. Companiile fără capital propriu solid nu au cum să reziste unei asemenea presiuni prelungite”, afirmă Ovidiu Neacșu, partener coordonator al Sierra Quadrant.
Firme cu bilanțuri tot mai subțiri
Problema de fond a mediului de afaceri din România este lipsa de capital. Bilanțurile pe 2025 arată că aproximativ 22,5% dintre firmele active aveau capitaluri proprii negative, adică datorii mai mari decât valoarea totală a activelor. În 2021, ponderea era de 20,3%. La firma mediană, capitalurile proprii mai acoperă doar 41,8% din active, față de 55,6% în urmă cu patru ani.
Potrivit analiștilor de la Sierra Quadrant, în patru ani, companiile românești au pierdut aproape o pătrime din tamponul financiar care le proteja de șocuri. În aceeași perioadă s-au redus și numerarul din conturi și lichiditatea, deci firmele au tot mai puțin spațiu de manevră.
Cel mai recent Raport asupra stabilității financiare al BNR din 2026 confirmă tendința. Firmele subcapitalizate câștigă teren în economie: într-un singur an, ponderea lor a crescut cu aproximativ 10% ca număr de companii, cu 6% ca număr de angajați și cu 31% ca valoare adăugată.
Pentru firmele care au raportat rezultate la jumătatea lui 2025, care realizează 84% din cifra de afaceri a economiei, deficitul de capital a ajuns la 36,4 miliarde de lei, cu 8% mai mult decât cu un an înainte. Pe ansamblul economiei, necesarul de recapitalizare depășește 160 de miliarde de lei, adică peste 31 de miliarde de euro.
Îndatorarea crește și ea. Datoriile companiilor au ajuns la 140,5% din capitalurile proprii, iar aproximativ 35% dintre firme au datorii de peste două ori mai mari decât capitalul propriu.
Aceste firme realizează împreună 35% din cifra de afaceri a economiei, așa că nu vorbim de un fenomen marginal. Lichiditatea se deteriorează în paralel: numărul companiilor care nu își pot acoperi datoriile pe termen scurt din activele curente a crescut cu circa 10% într-un an. Ele realizează 27% din cifra de afaceri și au 29% din angajații din economie.
Nici rezervele de numerar nu mai oferă siguranță. Depozitele în lei ale companiilor au scăzut în septembrie față de luna anterioară, după ce și în iunie firmele retrăseseră bani din conturi. Tot mai multe companii își consumă rezervele pentru plăți curente, salarii și taxe.
Profitabilitatea scade, iar firmele private suportă cea mai mare parte a șocului. Potrivit BNR, rezultatul net al companiilor a coborât la 49,9 miliarde de lei, cu 3,3 miliarde mai puțin decât în anul anterior. Firmele private au pierdut 3,9 miliarde de lei, în timp ce companiile de stat și-au îmbunătățit rezultatele.
„O firmă cu capital propriu negativ funcționează, practic, pe banii altora: ai furnizorilor, ai statului sau ai băncii. Cât timp vânzările merg, sistemul ține. Când încasările scad, aceste companii nu mai au de unde să acopere golul și se prăbușesc, trăgând după ele și partenerii de afaceri. Iar cifrele arată că firmele fără capital nu mai sunt o excepție, ci o parte tot mai mare a economiei”, explică Ovidiu Neacșu.
Furnizorii au devenit bancherii economiei
Firmele românești se finanțează în primul rând din banii furnizorilor, nu din credite bancare. Datoriile comerciale reprezintă 18% din pasivul companiilor nefinanciare, dublu față de finanțarea primită de la băncile și instituțiile financiare din țară, de numai 9%. În practică, fiecare factură neplătită la termen devine un împrumut forțat, acordat fără garanții de un antreprenor altui antreprenor.
Firmele fără capital sunt și principala sursă a blocajului. Potrivit BNR, companiile subcapitalizate acumulează circa 37% din restanțele către furnizori și aproximativ 35% din datoriile restante la buget. În medie, firmele își încasează banii de la clienți în 86 de zile, cu patru zile mai mult decât în urmă cu un an. Pentru IMM-uri, termenul ajunge la 98 de zile.
Analizele Sierra Quadrant arată că peste patru din zece facturi emise între firme sunt plătite cu întârziere, iar banii ajung frecvent la furnizor abia după 60 de zile. Instrumentele de plată refuzate confirmă tensiunea: între aprilie 2025 și martie 2026, valoarea incidentelor de plată a crescut cu circa 22%, la aproximativ 1,8 miliarde de lei.
Doar în iulie 2026, sumele refuzate la plată s-au apropiat de 1,9 miliarde de lei. La toate acestea se adaugă datoriile firmelor către stat, care au depășit 77 de miliarde de lei, cu peste 48.000 de companii cu restanțe la buget.
„Blocajul financiar este cea mai periculoasă problemă a economiei românești, pentru că lovește și firmele sănătoase. Poți avea o afacere profitabilă și să intri în dificultate doar pentru că doi-trei clienți mari nu te mai plătesc. Asta este cascada pe care o vedem acum în construcții, în agricultură, în distribuția de bunuri de consum și în transporturi”, avertizează Ovidiu Neacșu.
Consumul scade, iar vânzările nu mai acoperă costurile
Presiunea asupra firmelor vine și din partea cererii. Potrivit INS, volumul vânzărilor din comerțul cu amănuntul a fost în primele nouă luni din 2026 cu 4,6% sub nivelul din aceeași perioadă a anului trecut, cu scăderi la toate categoriile: produse nealimentare, alimente și carburanți. În iulie, România a avut cea mai mare scădere anuală a vânzărilor cu amănuntul din Uniunea Europeană, în timp ce media europeană era pe plus.
Explicația este erodarea puterii de cumpărare. În august, salariul real a scăzut pentru a paisprezecea lună consecutiv, pentru că veniturile au crescut mai încet decât prețurile. Inflația anuală a urcat din nou în septembrie, la 6,61%. Românii cumpără mai puțin, iar firmele, deja împovărate de costuri mai mari cu energia, creditele și taxele, nu mai pot transfera integral scumpirile în prețuri fără să piardă clienți.
Valul de insolvențe ajunge la firmele mari
Rezultatul se vede în statisticile de insolvență. În primele nouă luni din 2026, peste 5.250 de firme au intrat în insolvență, cu aproape 12% mai multe decât în aceeași perioadă a anului trecut. Este cel mai ridicat nivel din 2018 încoace.
Mai îngrijorătoare este schimbarea profilului companiilor afectate. Numărul firmelor cu active de peste un milion de euro intrate în insolvență a urcat de la 86 la 142, o creștere de 65%. Doar în primul trimestru, 19 companii cu active de peste 4 milioane de euro fiecare au intrat în procedură, față de numai două în aceeași perioadă a anului trecut. Împreună, ele au lăsat în urmă datorii de peste 448 de milioane de euro.
Datele bancare arată aceeași mutare a riscului spre companiile mari. Rata creditelor neperformante la firmele mari a crescut într-un an cu 2,6 puncte procentuale, până la 4,7%. Din incidentele de plată înregistrate între aprilie 2025 și martie 2026, aproape o treime a fost generată de doar 15 companii mari. BNR estimează că probabilitatea ca o firmă să nu își mai poată plăti creditele va urca de la 3,4% la 4,5% până în martie 2027.
„Când o companie mare intră în insolvență, nu cade singură. În spatele ei sunt zeci sau sute de furnizori, de obicei IMM-uri, care rămân cu facturile neîncasate. Pentru multe dintre ele, o singură creanță blocată la un client mare poate însemna sfârșitul. De aceea, problemele tot mai frecvente ale firmelor de impact sunt cel mai important semnal de alarmă pentru economie în acest moment”, subliniază Ovidiu Neacșu.
Construcțiile au depășit pragul de 1.000 de insolvențe în primele trei trimestre, iar agricultura arată semne de presiune simultan în bilanțuri, în relația cu băncile și în instanțe. Regiunea Nord-Est are cea mai rapidă creștere a insolvențelor din țară.
Ce pot face companiile
Experiența crizelor anterioare arată că firmele care intervin din timp au cele mai mari șanse să se salveze. Sierra Quadrant recomandă companiilor să își verifice atent partenerii înainte de a livra pe credit, să își reducă expunerea față de clienții cu istoric de întârzieri și să urmărească zilnic fluxul de numerar, nu doar profitul contabil.
Firmele care văd primele semne de dificultate ar trebui să apeleze la procedurile de prevenire, precum concordatul preventiv sau mandatul ad-hoc, înainte ca datoriile să devină imposibil de gestionat.
„Antreprenorii români așteaptă de obicei prea mult. Restructurarea are succes când compania încă are clienți, angajați și credibilitate, nu când conturile sunt deja poprite. Iarna aceasta va fi un test sever pentru economie, iar firmele care își fac acum planul de supraviețuire vor fi cele care vor exista și în 2027”, conchide Ovidiu Neacșu.
Firmele românești rămân fără bani: blocajul financiar și scăderea vânzărilor amenință și companiile mari
Publicat la 18.11.2026, 10:05:49

DiscoverUrmărește pe DiscoverGoogle NewsUrmărește pe Google NewsSursă preferatăAdaugă ca sursă preferată
Articole înrudite

Actualitate
Companiile românești au nevoie de capital pentru a crește. Investitorii internaționali caută însă afaceri mai mari, de cel puțin 5-15 milioane de euro

Actualitate
România, printre țările UE cu cele mai mari scăderi ale producției industriale. Minus 6,3%

Actualitate
7 indicii că o companie are probleme financiare
Cele mai citite
- 1Un plan de țară modern pentru România, un câștig pentru întreaga Europă
- 2Dr. Cristina Daniela Ene, Medic Primar Endocrinologie: „Foarte des, omul vine cu un teanc de investigații făcute fără indicație și scoase din context, iar confuzia pornește de acolo”
- 3Cinci zile de PSD i-au fost suficiente Cosminei Cerva pentru a ajunge în conducerea Senatului. Partidul lui Grindeanu și Ciolacu are talent la promovări rapide!
- 4Cine poate ieși la pensie la 58, 59 sau 60 de ani. Ce condiții trebuie să îndeplinească românii și cât se reduce pensia anticipată
- 5Mama lui Marian Oprișan, pensionara cu venituri de 4 milioane de euro. Cum au ajuns banii, mașinile și proprietățile familiei pe numele acesteia
