Cei vizaţi de solicitările Fiscului spun că este vorba despre încă o modalitate de exercitare a presiunilor din partea Partidului Comuniştilor.
Partidul Liberal (PL), Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM) şi Alianţa Moldova Noastră (AMN) au declarat, potrivit portalului de ştiri Unimedia, că au primit citaţii prin care au fost anunţaţi că Inspectoratul Fiscal va face controale financiare tematice la sediile partidelor.
PLDM a convocat o conferinţă de presă unde a anunţat că astfel de acţiuni reprezintă "un dezmăţ şi o implicare a acestor instituţii în procesul politic".
"Probabil îi deranjează foarte mult declaraţiile şi acţiunile noastre din ultimele zile. Astfel de controale se efectuează, de regulă, odată la trei ani, însă la PLDM a fost efectuată o astfel de verificare acum un an", a spus liderul PLDM, Vlad Filat.
Liderul AMN, Serafim Urechean, a declarat că aceste controale au o conotaţie politică. "Comuniştii vor să ajungă la numele persoanelor care au investit în campania electorală, ca mai apoi să li se sucească mâinele şi să ne trezim cu eventuale dosare", spune Urechean.
Şi Partidul Liberal a confirmat pentru Unimedia că formaţiunea, este verificată la rândul ei de către colaboratorii Inspectoratului Fiscal.
Vladimir Filat a declarat într-o conferinţă de presă că va adresa o interpelare la Ministerul Finanţelor, în care va cere să i se răspundă la ce formaţiuni politice au mai fost efectuate până acum şi câte controale au fost la PCRM din 2001 până în prezent.
Vineri, 24 aprilie, cinci organizaţii neguvernamentale, membre ale Coaliţiei pentru Alegeri Libere 2009, au primit citaţii de la organele fiscale, cerându-li-se informaţii despre finanţările pe care le primesc. Printre acestea se numără Asociaţia pentru Democraţie Participativă ADEPT, Institutul IDIS Vitorul, Institutul de Politici Publice şi Asociaţia Presei Electronice APEL. Acestora li se cere, între altele, să declare dacă au primit finanţări de la partidele politice în timpul campaniei electorale. Reprezentanţii acestor ONG-uri au calificat bănuielile Fiscului ca fiind aberante şi o încercare de intimidare a societăţii civile, după ce aceloraşi proceduri au fost supuşi mai mulţi tineri care au participat la protestele din 7 aprilie din faţa Parlamentului şi Preşedinţei.
Rapoartele Coaliţiei pentru Alegeri Libere 2009 cu privire la campania electorală şi la desfăşurarea alegerilor au fost extrem de critice la adresa puterii comuniste şi au semnalat încălcări grave ale procesului electoral.
Marţi, Centrul Independent de Jurnalism (CIJ) a anunţat că în cursul dimineţii a fost vizitat de un reprezentant al Inspectoratului fiscal, care a cerut să i se pună la dispoziţie, pentru verificare, un şir de documente şi informaţii ce ţin de sursele de finanţare a organizaţiei. Potrivit agenţiei Monitor Media, vineri, CIJ primise o citaţie în care directorul instituţiei era invitat la sediul Inspectoratului Fiscal pentru a prezenta documente cu privire la activitatea organizaţiei din ultimii nouă ani.
Tot vineri, trei ziare de opoziţie - Timpul, Ziarul de Gardă şi Jurnal de Chişinău - au primit, la fel, solicitări din partea Ministerului de Interne prin care li se cere să probeze afirmaţii publicate potrivit cărora organe de forţă ar fi maltratat participanţi la protestele de după alegeri.
Într-un interviu acordat postului de radio Europa Liberă, redactorul-şef al publicaţiei Timpul, Sorina Ştefârţă, declară că măsurile sunt paşi mici, dar siguri pentru sugrumarea presei independente în Republica Moldova. Sorina Stefârţă afirmă că a anticipat represiunile la care va fi supusă presa neafiliată partidului de guvernământ imediat după evenimentele din 7 aprilie, iar demersul prin care Ministerul de Interne a cerut mai multor ziare de opoziţie să desconspire sursele din care au aflat despre tinerii bătuţi de poliţie demonstrează că a avut dreptate.
"După cum se vede, aceste represiuni au început între două sărbători de Paşti şi nu pot fi interpretate decât ca o tentativă de intimidare. Poliţia este îngrijorată de faptul că articolele noastre afectează grav reputaţia angajaţilor organelor afacerilor interne şi nu e deloc îngrijorată de faptul că însăşi activitatea lor le afectează grav reputaţia profesională şi imaginea poliţiei în general", a subliniat Sorina Stefârţă.
Ea e convinsă că autorităţile vor acţiona împotriva presei incomode încet, dar sigur. "Eu cred că se va merge pe căi legale. Nu va veni poliţia şi la noi să ne bată cu bâtele în redacţie. Deja au pierdut timpul util pentru asta. Dar vor merge pe asemenea căi în care ne vor hărţui şi vor încerca să ne intimideze", a adăugat redactorul-şef de la Timpul.
Sorina Stefârţă presupune că jurnaliştii şi instituţiile de presă care au desconspirat abuzurile poliţiei ar putea fi purtaţi prin instanţe în baza unor dosare administrative sau chiar penale ce le vor fi instrumentate la initiaitiva conducerii Ministerului de Interne. Presa şi jurnaliştii din Moldova nu au însă la dispoziţie mecanisme eficiente de a se apăra. Singurul sprijin în apărarea libertăţii de exprimare pe care-l întrevede ea poate veni din partea Uniunii Europene, care, în opinia ei, ar trebui să condiţioneze foarte strict viitoarea colaborare cu autorităţile de la Chişinău.
Asociaţia Pro Democraţia din România, împreună cu alte organizaţii internaţionale, a cerut instituţiilor europene să intervină pentru a stopa politica sistematică de intimidare a societăţii civile din Republica Moldova aplicată de autorităţile de la Chişinău, a declarat marţi la Realitatea FM Ana Maria Moşneagu, directorul executiv al Asociaţiei Pro Democraţia.
"Situaţia este la fel ca acum o săptămână-două, doar că abuzurile se pare că nu mai sunt împotriva cetăţenilor - sau cel puţin nu mai sunt la fel de evidente -, însă acum se pare că atenţia guvernului s-a îndreptat asupra organizaţiilor neguvernamentale care au îndrăznit să-şi spună părerea despre alegerile din Moldova", a spus Moşneagu. Ea a atras atenţia şi asupra unui alt aspect: "Aş vrea să menţionez faptul că această coaliţie (Coaliţia pentru Alegeri Libere 2009 -n.r.) este coaliţia care a declarat că alegerile parlamentare de acolo au fost incorecte şi parţial libere. Se pare că mai există o coaliţie, se intitulează Coaliţia Alegeri 2009, care a apărut în timpul campaniei electorale şi care a atacat această coaliţie care observă alegerile şi se pare că acum este folosită această denumire pentru a crea confuzie şi a fi supusă această reţea la alte abuzuri din partea guvernului. Ei (Coaliţia pentru Alegeri Libere 2009 - n.r.) au primit o scrisoare din partea Ministerului de Justiţie prin care li se spune că ei ar fi transmis o solicitare de organizare a evenimentelor din 7 aprilie, ceea ce nu este adevărat, nu corespunde nici denumirea organizaţiei, nici a persoanelor care au semnat respectiva solicitare Acum, după scrisoarea primită de la Ministerul Justiţiei, şapte dintre organizaţiile membre ale acestei coaliţii au primit o solicitare de la Fisc să vină cu documentele contabile. Este foarte greu de imaginat că instituţiile statului s-au apucat acum să controleze şapte organizaţii deodată şi tocmai acele şapte organizaţii care au monitorizat alegerile şi au spus că ele nu au fost corecte", a explicat Moşneagu.
Ea a avertizat că există riscul ca în viitor aceste organizaţii să nu mai aibă curajul să spună în continuare ce se întâmplă rău în Republica Moldova.
"Există o comisie ad-hoc a Parlamentului European care se află acum în Republica Moldova şi care a solicitat să se vadă cu membrii acestei Coaliţii şi sperăm ca PE să ia, totuşi, o decizie, să nu lase lucrurile chiar aşa şi să le dea măcar un pic de speranţă cetăţenilor din Republica Moldova că aceste abuzuri împotriva lor nu vor continua şi pe viitor", a mai spus directorul executiv al Asocieţiei ProDemocraţia. (NewsIn)
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
