Fitch: România are un potenţial ridicat de dezvoltare pentru grupurile media

În ciuda prezenţei copleşitoare a publicităţii televizate şi a creşterii economice consistente, publicitatea se situează în România sub nivelul mediu din Europa Centrală şi de Est, şi a început recent să înregistreze o creştere semnificativă.

Cheltuielile publicitare pe cap de locuitor rămân pe locul doi în clasamentul celor mai reduse din regiune. În contextul unei creşteri economice puternice, estimată pentru următorii ani, există speranţa ca această dezvoltare să se reflecte şi asupra domeniului publicităţii.

Evoluţia sectorului publicitar este estimată să se intensifice la o rată anuală de creştere de peste 24% şi să atingă un nivel de 800 milioane dolari în 2009. Acest fapt nu este surprinzător, în contextul aderării României la Uniunea Europeană (UE) şi a perspectivelor puternice de creştere.

Mai mult, peisajul media conţine deja un număr ridicat de companii media, a căror independenţă este garantată prin lege. Prin urmare, dată fiind evoluţia creşterii din ultimii ani, este probabil ca aceste companii să beneficieze de poziţia stabilită în piaţă. Estimările arată că peste 70% din creşterea în sectorul publicităţii  va fi reprezentată de publicitatea televizată.

Ca şi în Rusia, această situaţie se datorează accesibilităţii şi distribuţiei facile a programelor de televiziune, dar şi slăbiciunii altor tipuri de media. De exemplu, media pe suport tipărit suferă de o slabă distribuţie şi există puţine posturi de radio cu acoperire la nivel naţional. Din acest motiv, televiziunea este estimată să îşi consolideze poziţia ca principal mijloc de distribuţie a publicităţii, majorându-şi cota la 67% din total, în 2009.

Deşi scena politică a României a fost agitată în ultimele 12 luni, Fitch consideră că stabilitatea politică nu va fi afectată.

Raportul Fitch arată că legislaţia media din România prezintă unele particularităţi. De exemplu, canalele de televiziune şi radio sunt limitate la o cotă de audienţă de 30%, şi există o limitare a procentului din profit ce poate fi alocat publicităţii de către companiile locale.

Există, totuşi, semne că reglementările se schimbă uşor în favoarea televiziunilor. Un exemplu în acest sens este decizia de a permite mai multe pauze publicitare în timpul filmelor sau programelor de ştiri.

Televiziunilor de stat le este permis să difuzeze publicitate, însă durata acestor programe este limitată cu o treime faţă de cea a posturilor private.

Tehnologia de distribuţie este bazată în principal pe cablu, 68% dintre abonaţi primind semnal în acest fel, în 2006. În sectorul televiziunii prin cablu ar putea avea loc un proces de consolidare. UPC, de exemplu, a căutat să preia un număr de operatori mai mici, după ce a înregistrat o scădere a numărului de clienţi cu 100.000.

Televiziunea prin satelit era utilizată, în 2006, în proporţie de 4%, deşi este estimată să crească de la acest nivel.

Cel mai vizionat canal din România, în perioada Ianuarie-Septembrie 2007, a fost Pro TV, deţinut de grupul Central European Media Enterprises (CME), cu o cotă de audienţă de 14%. Fitch arată că datele aparţin CME.

Pe locul doi se situează postul public de televiziune TVR1, cu o cotă de audienţă de 12%, la egalitate cu postul privat Antena 1.

Preferinţele românilor se îndreaptă către fotbal, din punct de vedere al audienţei, cu şapte din opt programe fiind meciuri de fotbal, în 2005. TVR1 are cel mai mult de câştigat din această situaţie, pentru că are dreptul de a difuza cele mai importante meciuri de fotbal.

Sursa: NewsIn