Care sunt cele mai importante 3 probleme cu care se confrunta in acest moment piata avocaturii?
Pe locul 1, 2 si 3, dificultatile firmelor de profil de a recruta avocati calificati pentru avocatura de business. Tanarul inteligent, bun cunoscator de carte, cu capul pe umeri, vorbitor de engleza, pasionat de profesie, ambitios si, nu in ultimul rand, rezonabil pare sa faca parte dintr-o specie foarte vanata, dar pe cale de disparitie…
Cum vedeti viitorul pietei consultantei juridice de afaceri? Cum se va schimba structura unei firme de avocatura? Ele vor putea fi conduse de manageri? Ce alte schimbari fata de structura actuala ar putea ele suferi?
Am multe motive sa fiu optimist: o piata economica (inca) in expansiune, domenii relativ numeroase care asteapta investitii masive (infrastructura ar fi un bun exemplu), certe nevoi de asistenta juridica de specialitate, un bun potential de progres al tuturor competitorilor de angergura din avocatura de business.
Cat priveste schimbarea „structurii unei firme de avocatura” prin implicarea unor manageri de profesie in conducerea ei, aceasta este o tema care incepe sa fie dezbatuta mai ales acolo unde avocatura de business are o veritabila traditie. Din acest punct de vedere, cred ca Bucurestiul e inca departe de Londra. Mai mult decat atat, si la Londra, si la Bucuresti o asemenea schimbare de optica ar urma sa se confrunte cu dificultatile pe care le-ar intampina un manager de profesie (care nu e avocat) in a intelege cu adevarat specificul acestui tip de business. Eu nu exclud ca rezultatul acestei evolutii ar putea fi inlocuirea in viitor a managerilor avocati cu manageri scoliti pentru a conduce sau ca, in viitor, o casa de avocatura s-ar putea cota la bursa, ca multiplicare a precedentului australian inregistrat deja; pentru Romania insa, cred ca e o perspectiva la fel de indepartata precum aceea a telefonului mobil in anii 80. E adevarat ca ce facem noi este un business in sine, ca ‚fabricam” produse, ca le „ambalam” s-arate frumos, ca le „vindem” clientilor care ne platesc pentru ele, ca manipulam categorii precum „cifra de afaceri”, „rentabilitate” etc si ca, in general, avocatura de business este o veritabila industrie; cu toate astea insa, a pune semnul egal intre biblioteca si hala cu strunguri, ori intre relatia (profesionala si umana) dintre avocat si clientul sau cu relatia dintre fabricantii de detergenti si cumparatorii acestui produs este, totusi, o exagerare…
Cum vor evolua marjele de profit in acest business in urmatorii 3 ani? La ce nivel procentual din incasari vor ajunge in 2010 fata de media actuala, de circa 40%?
Nu ma astept la modificari spectaculoase in urmatorii 3 ani. Astazi, marja de profit a firmelor de avocatura romanesti este, cred, pe undeva intre 40 si 50%. Este adevarat ca o posibila crestere a costurilor (in special la capitolul resurse umane si, poate, chirii) ar putea avea ca efect diminuarea marjei de profit de care vorbiti si apropierea acesteia de rata similara inregistrata in alte parti. Pe de alta parte insa, intrarea pe piata a altor firme de profil internationale precum si imbunatatirea calitatii serviciilor avocatiale ar putea avea ca rezultat o majorare a onorariilor practicate de avocati. Intr-o asemenea situatie, cresterea costurilor ar putea fi contrabalansata de cresterea veniturilor.
Tuca, Zbarcea & Asociatii (TZA) a primit oferte de asociere din partea unor firme internationale de profil. Cit timp credeti ca firmele romanesti cu pozitii de top vor rezista in fata firmelor internationale?
Intr-adevar, am fost curtati de anumite case internationale de avocatura insa deocamdata preferam sa ramanem independenti si sa ne concentram pe dezvoltarea si consolidarea relatiilor profesionale pe care le avem cu multe nume grele de pe piata internationala, precum Weil, Gotshal & Manges, White & Case, Allen & Overy, Ashurst, Eversheds, Slaughter and May etc.
Cat priveste ‚lupta de rezistenta’ de care pomeniti, eu cred ca firmele internationale au, atunci cand intra pe o piata ca a noastra doua mari si certe avantaje competitive: un nume cu sonoritate internationala si un know-how mai bogat ca al competitorilor locali. Desi semnificative, aceste doua atuuri nu cred ca sunt suficiente pentru ca ele sa detroneze firmele locale de calibru. In lipsa unor avocati romani de calitate, a mestesugului de a valorifica pe plan local, in sistemul nostru de drept, acel know-how incontestabil, a flexibilitatii necesare in abordarea mediului autohton si a intelegerii acestuia, nu cred ca se pot impune cu adevarat.
TZA va intra pe alte piete din regiune? Daca da, in care si cind? Care credeti ca sunt pasii pe care trebuie sa-i urmeze o firma mare de avocati din Romania pentru a se dezvolta si consolida?
Deocamdata, ne concentram pe consolidarea biroului deschis la Cluj, dar in viitor nu excludem deschiderea unor birouri si in alte orase importante ale tarii sau in Republica Moldova.
Referitor la pasii pe care trebuie sa-i urmeze o firma mare de avocati pentru a se dezvolta si consolida, nu cred ca exista o reteta de succes imuabila, un tipar standard pe care sa il urmezi orbeste. Desigur ca dezvoltarea portofolilui de clienti, diversificarea ariilor de expertiza acoperite, intarirea departamentelor tehnice care sustin aceasta industrie, promovarea brandului etc sunt necesare pentru a sustine progresul unei firme de avocati. Cheia insa e calitatea si forta echipei. In ce ma priveste, consider ca succesul si dezvoltarea pe care o evocati sunt direct proportionale cu timpul dedicat recrutarii, antrenarii, pastrarii, motivarii si promovarii oamenilor care-ti sunt alaturi.
La ce miscari va asteptati sa se petreaca anul viitor pe piata?
Foarte probabil, intrarea lui White&Case. Posibil, daca rumorile se adeveresc, alianta unui alt nume mare cu o firma locala.
Care sunt cele mai mari 5 tranzactii pe care le-ati derulat in acest an si ce pondere au ele cumulat in incasarile totale ale firmei?
Daca e sa ma limitez doar la cinci si sa includ in aceasta categorie cele mai compleze sau valoroase tranzactii as mentiona:
1) Procesul de restructurare a ArcelorMittal Romania urmare a achizitiei la nivel international a Arcelor, inclusiv reorganizarea activitatilor vizand productia de tevi, scenarii de fuziune/divizare, asistenta in cadrul operatiunilor de transfer de actiuni, de transfer a unor capacitati de productie de tevi si de integrare a unitatilor astfel rezultate in cadrul unei singure platforme industriale.
2) Carrefour Romania: asistenta juridica in cadrul tranzactiei privind preluarea lantului de supermarketuri Artima, prima achizitie a grupului francez pe acest segment in Romania..
3) Restructurarea Daewoo Romania (prin rascumpararea actiunilor partii coerene) si privatizarea companiaei (in temeiul contractului incheiat cu Ford): asistenta juridica acordata Ministerului Economiei si Finantelor si AVAS in pregatirea strategiei de restructurare si privatizare, redactarea documentelor aferente tranzactiilor, asistenta pe durata negocierilor cu Daewoo Motors Ltd si, respectiv, Ford Motor Co.
4) Asistenta juridica pentru actionarul majoritar, Domius, pentru RAEF si pentru alti actionari minoritari in cadrul unei tranzactii constand in vanzarea unui pachet de actiuni de 75% detinut in DoMo (unul dintre cei mai mari retaileri de electronice si electrocasnice in Romania) catre un fond de investitii britanic - Equest Investments Balkans.
5)Romania Invest AS: asistenta juridica acordata companiei norvegiene in cadrul procedurilor vizand achizitia unor importante proiecte rezidentiale in Bucuresti, inclusiv asistent
a juridica post-closing. Valoarea cumulata a tranzactiei s-a cifrat la peste 100.000.000 euro.
N-am facut inca o socoteala exacta a veniturilor firmei din asistenta acordata in aceste tranzactii, dar estimez ca reprezinta aproximativ 10-12% din cifra de afaceri pe 2007.
Care tip de tranzactii (M&A, finance, etc) este cel mai profitabil pentru TZA?
E greu de avansat un diagnostic… In principiu, cele mai „profitabile” dosare tin de achizitii banking, real estate, concesiuni, litigii si arbitraje. Uneori insa, in evaluarea ‚profitabilitatii” trebuie sa ai in vedere nu doar castigul banesc rezultat dintr-un dosar ori tranzactie, ci si eventualele beneficii pe termen lung izvorate din colaborarea cu un anumit client.
Cum credeti ca vor evolua salariile in piata avocaturii? Care sunt acum nivelurile de salarizare pe piata la diverse niveluri - junior/associate/partner/managing partner?
Cred ca vor urca in continuare. Nu ma pot pronunta, pentru ca nu am suficiente informatii pentru o evaluare exacta (a se vedea si raspunsul de la una din intrebarile asemanatoare din chestionarul de ieri).
Care este profitul per partener si veniturile per partener la TZA in 2007?
In 2006, profitul mediu per partener s-a situat intre 450,000-500,000 euro iar in 2007 acesta s-ar putea ridica la 650,000-700,000 euro.
TZA a asistat statul in mai multe cazuri. Cit de mare este ponderea tranzactiilor private si cit cea a celor publice in businessul TZA?
Acele “multe cazuri” la care faceti aluzie sunt, prin raportare la volumul businessului nostru, relativ putine. Afirmatia dumneavoastra se intemeiaza, probabil, pe o declaratie a unui distins competitor, pe care o citeam deunazi intr-un jurnal, conform careia Tuca Zbarcea & Asociatii are pozitia pe care o are fiindca lucreaza in mod predilect pentru stat. Am toate motivele sa evit o polemica cu respectabilul preopinent ori sa raspund cu aluzii de aceeasi agresivitate. Ma voi limita sa spun doar ca o atare afirmatie este, pe de o parte, ipocrita, iar pe de alta, complet neintemeiata in ce ne priveste.
Ipocrita pentru ca, dupa cum se stie, mai toate marile firme de avocatura din Romanaia sau de-aiurea au avut si au colaborari cu institutii sau autoritati publice. Sa nu uitam, la noi, de epoca marilor privatizari care au fost, toate, realizate de stat cu sprijinul unor avocati pe post de consultanti juridici. Imi amintesc ca, pe vremea cand lucram la Musat&Asociatii, am fost, si eu si alti fosti sau actuali parteneri, de partea statului in numeroase tranzactii (privatizarea Bancii Agricole, privatizarea SNTR, primele incercari de privatizare Petrom, Tarom etc.) si am acordat consultanta juridica multor institutii sau companii detinute de stat (Ministerul Finantelor, AVAS, Posta Romana, Electrica etc). Este cert ca institutiile publice au avut si vor avea intotdeauna nevoie de asistenta juridica de specialitate. A arunca intr-un con de umbra o asemenea realitate sau a vorbi despre contractele de asistenta cu statul ca de niste legaturi primejdioase sau suspecte este fie expresia unei condamnabile prejudecati, fie a unei (la fel de condamnabile) ipocrizii.
Pe de alta parte, o atare afirmatie este neintemeiata in ce ne priveste pentru ca, desi ne-am dori o prezenta mai activa ca avocati consultanti ai statului in tranzactiile derulate de institutiile sale sau in litigiile sale internationale, doar o mica parte din cifra noastra de afaceri (sub 7%) provine din asemenea tip de colaborari.
Care este sistemul prin care TZA isi evalueaza resursele umane si cum este organizata firma? Aveti director financiar, de exemplu?
In firma lucreaza doua mari categorii de persoane : avocatii si salariatii (personalul tehnic de suport). Ca si in cazul avocatilor, salariatii sunt grupati in departamente (financiar-contabil, resurse umane, marketing, IT, administrativ, secretariat/traduceri) coordonate, intr-adevar, de directori. In ceea ce priveste evaluarea avocatilor, in breasla se stie ca unul dintre cele mai utilizate criterii este cel al randamentului din perspectiva timpului lucrat / facturat de respectivul colaborator. Un asemenea criteriu insa nu poate fi absolutizat. De aceea, in procesul de evaluare, noi luam in calcul, separat de acest criteriu, si numarul de articole scrise de respectivul avocat in calitate de avocat al Tuca Zbarcea & Asociatii, numarul de conferinte la care a participat ca speaker, numarul de avocati si/sau salariati pe care i-a recomandat si au fost recrutati de catre firma, succesele sale profesionale exceptionale, precum si conduita sa profesionala generala, calitatea in sine a prestatiilor, fidelitatea fata de firma masurabila prin anii petrecuti alaturi de noi etc.
Sunteti interesati sa angajati avocati straini in firma? Care este pachetul salarial pe care un avocat strain il primeste in aceeasi firma comparativ cu un avocat roman pe aceeasi pozitie?
Data fiind criza de avocati romani de reala calitate care sa fie « liberi de contract », atentia noastra se indreapta, explicabil, si spre ofertele care vin din strainatate si nu ascund faptul ca avem discutii si cu candidati straini. In mod evident, ei ar urma sa se implice nu in rezolvarea unor ecuatii specifice de drept romanesc , ci preponderent pe partea de drept comunitar, studii de drept comparat, litigii internationale, aport de know how in materie de tehnica contractuala etc.
Cat priveste pachetul salarial, in principiu, n-ar trebui sa existe diferentieri dintre avocatii aflati « pe aceeasi pozitie » intemeiate pe criterii de nationalitate. Ar fi o discriminare de neconceput. Singurul criteriu care primeaza este valoarea adaugata prin abilitatile, calitatile si munca fiecaruia (evaluata prin utilizarea criteriilor de care pomeneam mai sus).
Cum au evoluat onorariile pentru avocati in ultimii cinci ani pe diferite trepte de la junior/associate/partner si managing partner?
Pe de o parte, o data cu evolutia pietei de profil si cu dezvoltarea si ascensiunea firmelor din domeniu, iar pe de alta parte, datorita crizei de resurse umane pe acest segment, onorariile platite avocatilor au crescut semnificativ in ultima perioada. In cazul nostru, daca e s-avem termen de comparatie luna septembrie 2005, onorariile platite avocatilor au crescut, in medie, cu peste 170%. Avem chiar tineri avocati care, gratie performantelor si calitatilor lor exceptionale, au beneficiat de majorari de peste 500% a onorariului solicitat la angajare (recordul e detinut de un avocat cu o crestere a onorariului initial, in doi ani si trei luni, cu 732%).
Care este sistemul de remunerare a Managing partnerilor si cel al partnerilor la TZA? Cum se imparte profitul firmei?
In cazul firmei noastre, avocatii coordonatori nu beneficiaza de vreun pachet salarial distinct de cota lor de participare la profitul firmei. Cat priveste profitul, acesta urmeaza a fi distribuit in raport de doua elemente : primul, cota lor de capital social (contributia materiala la fondarea firmei si capitalizarea acesteia) si, al doilea, mai important ca pondere, cota lor de parti numite « de industrie » (corespunzatoare unui aport de clientela, know-how, munca propriu zisa ca avocat).
Exista mai multe clasamente internationale care indica performanta firmelor de avocatura de business (IFLR, The Lawyer, Legal 500, Chamber). Care este cel mai relevant pentru avocati?
In principiu, in lumea avocaturii, e cam greu de realizat clasamente. Unii avocati sunt competenti, altii carismatici, altii pledeaza frumos, altii au o clientela de soi si asa mai departe… Gradul de competenta, carisma personala, renumele clientelei sunt insa greu de cuantificat si pus in ecuatie. Poate tocmai de aceea, in cazul firmelor de avocatura criteriul cel mai des utilizat si ca
re vorbeste cel mai edificator de amploarea industriei dezvoltate de respectiva firma este cifra de afaceri generata, la care se adauga, in completare, criterii precum numarul de avocati, numarul de parteneri, profitul per partener, valuarea cumulata a tranzactiilor intermediate etc. Cifra de afaceri nu este un criteriu care trebuie absolutizat, insa este singurul apt sa raspunda la doua exigente : este masurabil si, pe de alta parte, este in acord cu tendinta de care vorbeam, aceea de a vedea avocatura de business ca pe un business in sine.
Portofoliu Tuca, Zbarcea&Asociatii a luat nastere in urma cu doi ani, in urma plecarii unui grup de avocati de la Musat&Asociatii, una dintre cele mai mari firme de avocatura de afaceri din Romania. Firma concureaza pe o piata estimata la 100 milioane de euro in 2006, cu Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen, Bostina si Asociatii, Linklaters, Musat&Asociatii sau Salans. Pe lista tranzactiilor in care a fost implicata de la aparitie, se numara privatizarea BCR, achizitia Artima de catre Carrefour, vanzarea DOMO sau vanzarea fabricii de automobile din Craiova catre Ford.
Profil
- A intrat pe piata avocaturii de afaceri in 2005
- Venituri in 2006 de 8,7 milioane de euro
- zece parteneri, dintre care doi au pozitia de managing partner
- Una dintre cele mai mari firme de avocatura, atat din punct de vedere al incasarilor, cat si dupa numarul avocatilor angajati
- Portofoliu variat: M&A, finantari, corporate, litigii, real estate, concurenta, piata de capital, proprietate intelectuala
CV
