Sindicatele susţin că nu sunt de acord ca fondul de salarii să se diminueze ca raport în produsul intern brut (PIB) şi spun că, în cazul în care are loc o contracţie a economiei, ponderea salariilor ar putea să crească de la 8% din PIB în 2009 la 10-12% din PIB în 2010, dacă valoarea efectivă a acestora ar fi constantă.
Totodată, reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional (FMI) au cerut reducerea fondurilor salariale în valoare absolută, proporţional cu contracţia economică cu care ar putea să se confrunte România.
Atât FMI, cât şi Comisia Europeană (CE) estimează că economia României se va contracta în acest an cu 4%, urmând ca în 2010 să se înregistreze o uşoară creştere, cuprinsă între 0 şi 1%.
Sursele citate spun că reducerea fondului de salarii ar putea să se facă prin diminuarea semnificativă a sporurilor angajaţilor cu salarii foarte mari şi prin disponibilizări de personal.
FMI a anunţat oficial pe 25 martie, la finalul misiunii de la Bucureşti, că a ajuns la un acord cu România pentru o finanţare de 12,95 miliarde euro, parte a unui pachet de circa 20 miliarde euro, la care mai contribuie Comisia Europeană, BERD, BEI, Banca Mondială şi alte instituţii financiare internaţionale.
Sindicatele nu acceptă reducerea numărului de angajaţi cu 5%, iar unele nici îngheţarea salariilor
Sindicatele bugetarilor nu sunt de acord cu reducerea numărului de angajaţi cu 5%, soluţie înaintată de preşedintele Traian Băsescu, iar unele dintre ele nu acceptă nici îngheţarea salariilor în acest an, potrivit declaraţiilor pe care le-au făcut pentru NewsIn.
Preşedintele Traian Băsescu enumera, duminică, două alternative de reducere a cheltuielilor. Prima prevedea "îngheţarea salariilor funcţionarilor publici şi contractuali şi, în timp, o aşezare a sporurilor la 30% din salarii", iar cea de a doua viza "reducerea cu 5% a numărului de funcţionari existenţi în administraţia centrală şi îlocală". Excepţie de la "îngheţare" ar urma să facă salariile şi pensiile foarte mici, ca urmare a actualei perioade de criză, a mai spus Băsescu.
În ce priveşte reducerea numărului funcţionarilor publici cu 5%, ministrul Muncii, Marian Sârbu, a precizat că "aceasta este doar o alternativă pentru a creşte fondurile de salarii şi nu o obligaţie" şi că o decizie în acest sens va fi luată după discuţiile cu sindicatele.
Federaţia Naţională a Sindicatelor din Administraţie (FNSA) nu va accepta, însă, reducerea numărului de angajaţi din administraţia locală cu 5%, ci eventual îngheţarea salariilor în 2009, a declarat, duminică, pentru NewsIn, liderul sindical Valer Suciu.
"O să acceptăm îngheţarea salariilor în acest an, dată fiind situaţia economică actuală, însă guvernul nu poate decide diminuarea numărului de angajaţi din administraţiile locale. Pot să decidă disponibilizarea angajaţilor din administraţia centrală şi din instituţiile deconcentrate, însă nu au cum să decidă asupra a ceea ce se întâmplă în teritoriu", a precizat Suciu.
Preşedintele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Administraţie susţine însă ideea diminuării numărului de sporuri acordate bugetarilor, pentru a diminua corupţia din administraţia locală.
"Nu suntem de acord cu sporuri multe, întrucât decizia ce priveşte persoanele care ar urma să beneficieze de acordarea acestora se află la îndemâna şefilor. Vrem ca majoritatea sporurilor să fie incluse în salariile de bază ale funcţionarilor publici", a spus Suciu.
În schimb, Sindicatul Naţional al Funcţionarilor Publici (SNFP) nu numai că nu va accepta reducerea numărului de funcţionari cu 5%, dar nu e de acord nici cu îngheţarea salariilor şi cere majorarea veniturilor angajaţilor din administraţia locală în raport cu inflaţia, a declarat duminică, pentru NewsIn, liderul sindical Sebastian Oprescu.
"Nu putem accepta îngheţarea salariilor funcţionarilor publici întrucât venitul mediu al angajaţilor din administraţia locală este de doar 1.500 lei şi în această situaţie nu vorbim de salarii foarte mari, ci de salarii medii şi chiar mici în situaţia economică actuală. Îngheţarea salariilor este o soluţie dacă putem păstra puterea de cumpărare a funcţionarilor. Noi cerem indexarea salariilor în funcţie de inflaţie", a afirmat Oprescu.
Preşedintele SNFP nu este de acord nici cu diminuarea personalului din administraţia locală cu 5% şi spune că singurele instituţii care "se lăfăie în personal" sunt instituţiile din administraţia centrală.
"Dacă vor să facă disponiobilizări să taie din numărul angajaţilor din aparatul central", a precizat liderul sindical.
Sebastian Oprescu s-a declarat şi împotriva diminuării numărului de sporuri la maximum 30% din veniturile salariale, întrucât "la salariile de 1.000 lei nu se pot adăuga sporuri care să reprezinte doar 300 lei".
Preşedintele Alianţei Naţionale a Sindicatelor Bugetarilor SedLex, Vasile Marica, consideră că "nu e nevoie de reducerea cu 5% a numărului de funcţionari". El a mai declarat, pentru NewsIn, că deciziile sindicatului pe care îl conduce "nu sunt influenţate de declaraţiile domnului Băsescu", mai ales că SedLex a fost deja de acord cu reducerea cheltuielilor şi cu eliminarea cazurilor de pensionari care luau şi salarii.
Referitor la declaraţiile de la congresul Publisind, Marica a adăugat că "preşedintele Băsescu s-a adresat unui sindicat al funcţionarilor militari". "Acest sindicat nu reprezintă funcţionarii publici care lucrează cu fonduri europene, în condiţiile în care aproape 90% dintre ei sunt militari", a mai spus Marica.
Unele instituţii au nevoie chiar de noi angajaţi
La rândul său, preşedintele BNS a afirmat că o reducere a numărului funcţionarilor publici cu 5% nu va produce efectul scontat de preşedintele Traian Băsescu, subliniind că există trei instituţii subpopulate - Curtea de Conturi, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) şi Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) -, unde este nevoie urgentă de noi angajări.
"Curtea de Conturi ar avea nevoie de încă 300 de angajaţi pentru a putea controla cum se cheltuie banul public, după ce, de la începutul anului, s-au pensionat aproape 200 de persoane. Ar fi normal să se facă angajări pentru că altfel instituţia nu îşi va mai putea îndeplini funcţia pentru care a fost creată", a declarat, pentru NewsIn, preşedintele BNS, Dumitru Costin.
Totodată, la ANOFM şi la agenţiile judeţene este nevoie de încă 400 de posturi după ce anul trecut s-au făcut disponibilizări masive. "Fără un număr semnificativ de persoane nu pot fi finalizate la timp dosarele pentru accesul la şomaj în condiţiile în care se anunţă creşterea numărului de şomeri. Cu aceeaşi situaţie se confruntă şi APIA unde din 5.000 de angajaţi, 1.000 sunt şefi, iar restul trebuie să gestioneze peste 1,2 milioane de dosare ale fermierilor", a explicat Dumitru Costin.
Preşedintele sindicatului Naţional APIA, Mihai Vasilescu, a declarat, duminică, pentru NewsIn că din discuţiile avute cu reprezentanţii Comisiei Europene a rezultat că ar mai fi nevoie de angajarea a încă 2.000 de persoane şi astfel, numărul total al salariaţilor APIA să ajungă la aproape 7.300 de funcţionari.
Totodată, Preşedintele BNS, Dumitru Costin, a precizat că reprezentanţii Blocului Naţional Sindical nu sunt adepţii ieşirii în stradă ci al negocierilor, iar în momentul în care acestea eşuează sunt dispuşi să declanşeze greva generală. Acesta i-a răspuns astfel ministrului Muncii, Marian Sârbu, care a afirmat dumincă, la Congresul Extraordinar al Federaţiei Sindicatelor din Administraţia Publică, despre anul 2009 că "nu este anul grevelor şi protestelor inutile" şi că ieşirile în stradă nu vor ajuta sindicatele cu nimic.
(NewsIn)
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
