Bugetul actual, convenit în martie cu FMI, prevedea un deficit de 4,6% din produsul intern brut în 2009, fiind construit pe o estimare de contraţie a economiei cu 4%.
"Estimarea FMI privind evoluţia economiei în acest an arată că vom avea o contracţie economică dublă faţă de cea convenită în martie, respectiv de 8%, şi, în aceste condiţii, deficitul bugetar va trece de 8% din PIB. Reprezentanţii Fondului ne-au spus că ar accepta un deficit bugetar de 8%, cu condiţia ca Executivul să ia măsuri pentru a creşte veniturile la buget sau pentru a tăia din cheltuieli", a spus pentru NewsIn un participant din delegaţia română, prezent la discuţiile de miercuri seară.
"Şi noi mergem pe un deficit de 8%, însă credem că economia nu va scădea cu mai mult de 7-7,2%", a adăugat sursa menţionată.
Oficialul a precizat, însă, că marja pentru creşterea veniturilor la buget este foarte redusă, în condiţiile în care orice majorare a taxelor, cum ar fi cea a cotei unice, ar aduce încasări insuficiente la buget şi "ar îngreuna şi mai mult activitatea agenţilor economici".
"În aceste condiţii, singura măsură viabilă pe care o poate lua guvernul pentru a se încadra în ţintele impuse de FMI este să opereze o nouă reducere a cheltuielilor bugetare", a precizat oficialul guvernamental.
Miercuri seară, după şedinţa Executivului, reprezentanţii coaliţiei de guvernare au avut o "întâlnire politică" cu delegaţia CE şi FMI, la Palatul Victoria.
Delegaţia părţii române a fost formată din miniştrii Gheorghe Pogea şi Vasile Blaga de la PDL, Constantin Niţă şi vicepremierul Dan Nica de la PSD, precum şi secretarii de stat Bogdan Drăgoi (PDL) şi Gheorghe Gherghina (PSD). Delegaţia a fost întregită de liderul grupului PSD din Camera Deputaţilor, Viorel Hrebenciuc, şi de preşedintele acestui for, Roberta Anastase - PDL.
O misiune a Fondului Monetar Internaţional, condusă de Jeffrey Franks, se află începând de miercuri în România în scopul evaluării modului în care ţara noastră a îndeplinit angajamentele asumate prin acordul de împrumut semnat în luna martie. Concluziile vor fi prezentate la finalul misiunii, ce se va derula până în 10 august. Board-ul FMI va decide dacă angajamentele asumate au fost îndeplinite de autorităţile române, condiţie de care depinde acordarea celei de-a doua tranşe a împrumutului, de circa 1,9 miliarde euro. Valoarea primei tranşe a fost de 5 miliarde de euro.
Premierul Emil Boc a declarat recent că vrea să negocieze cu CE şi FMI alocarea unor sume mai mari pentru investiţiile în infrastructură, care să nu fie luate în calcul la stabilirea deficitului, pentru că România riscă să respecte indicatorii stabiliţi cu cele două instituţii, dar să nu realizeze investiţiile propuse. Şeful Executivului a anunţat şi că măsura neimpozitării profitului reinvestit trebuie discutată mai întâi cu FMI şi CE, pentru ca aplicarea acesteia să nu afecteze deficitul bugetar negociat cu cele două instituţii internaţionale.
Guvernul şi-a asumat o ţintă de deficit bugetar de 4,6% din produsul intern brut (PIB) - sau 24,3 miliarde lei - pentru acest an, în urma acordului de finanţare cu Fondul Monetar Internaţional. FMI a fixat României ţinte trimestriale de deficit bugetar: cel mult 14,5 miliarde lei la finalul trimestrului al doilea şi maximum 18,6 miliarde lei pentru al treilea trimestru.
Unii membri ai Cabinetului au estimat, în ultima perioadă, că deficitul bugetar al României va depăşi valoarea negociată cu FMI şi CE la momentul contractării împrumutului extern de aproape 20 de miliarde de euro. Astfel, ministrul Economiei, Adriean Videanu, a spus că se aşteaptă la un deficit de aproximativ 7% din PIB până la finalul acestui an, în condiţiile în care economia se va comprima cu circa 6%. Ministrul Finanţelor estima, la jumătatea lunii iulie, că economia României s-ar putea contracta în acest an cu 6,5-7,1%.
La finalul şedinţei de guvern de miercuri, ministrul finanţelor a spus că va negocia cu FMI un deficit bugetar cel puţin egal cu scăderea veniturilor din economie, precizând că "nivelul veniturilor pe semestrul I a fost mai scăzut cu 5,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi reflectă efectele crizei financiare şi economice asupra capitalului privat în mod special".
"Estimarea FMI privind evoluţia economiei în acest an arată că vom avea o contracţie economică dublă faţă de cea convenită în martie, respectiv de 8%, şi, în aceste condiţii, deficitul bugetar va trece de 8% din PIB. Reprezentanţii Fondului ne-au spus că ar accepta un deficit bugetar de 8%, cu condiţia ca Executivul să ia măsuri pentru a creşte veniturile la buget sau pentru a tăia din cheltuieli", a spus pentru NewsIn un participant din delegaţia română, prezent la discuţiile de miercuri seară.
"Şi noi mergem pe un deficit de 8%, însă credem că economia nu va scădea cu mai mult de 7-7,2%", a adăugat sursa menţionată.
Oficialul a precizat, însă, că marja pentru creşterea veniturilor la buget este foarte redusă, în condiţiile în care orice majorare a taxelor, cum ar fi cea a cotei unice, ar aduce încasări insuficiente la buget şi "ar îngreuna şi mai mult activitatea agenţilor economici".
"În aceste condiţii, singura măsură viabilă pe care o poate lua guvernul pentru a se încadra în ţintele impuse de FMI este să opereze o nouă reducere a cheltuielilor bugetare", a precizat oficialul guvernamental.
Miercuri seară, după şedinţa Executivului, reprezentanţii coaliţiei de guvernare au avut o "întâlnire politică" cu delegaţia CE şi FMI, la Palatul Victoria.
Delegaţia părţii române a fost formată din miniştrii Gheorghe Pogea şi Vasile Blaga de la PDL, Constantin Niţă şi vicepremierul Dan Nica de la PSD, precum şi secretarii de stat Bogdan Drăgoi (PDL) şi Gheorghe Gherghina (PSD). Delegaţia a fost întregită de liderul grupului PSD din Camera Deputaţilor, Viorel Hrebenciuc, şi de preşedintele acestui for, Roberta Anastase - PDL.
O misiune a Fondului Monetar Internaţional, condusă de Jeffrey Franks, se află începând de miercuri în România în scopul evaluării modului în care ţara noastră a îndeplinit angajamentele asumate prin acordul de împrumut semnat în luna martie. Concluziile vor fi prezentate la finalul misiunii, ce se va derula până în 10 august. Board-ul FMI va decide dacă angajamentele asumate au fost îndeplinite de autorităţile române, condiţie de care depinde acordarea celei de-a doua tranşe a împrumutului, de circa 1,9 miliarde euro. Valoarea primei tranşe a fost de 5 miliarde de euro.
Premierul Emil Boc a declarat recent că vrea să negocieze cu CE şi FMI alocarea unor sume mai mari pentru investiţiile în infrastructură, care să nu fie luate în calcul la stabilirea deficitului, pentru că România riscă să respecte indicatorii stabiliţi cu cele două instituţii, dar să nu realizeze investiţiile propuse. Şeful Executivului a anunţat şi că măsura neimpozitării profitului reinvestit trebuie discutată mai întâi cu FMI şi CE, pentru ca aplicarea acesteia să nu afecteze deficitul bugetar negociat cu cele două instituţii internaţionale.
Guvernul şi-a asumat o ţintă de deficit bugetar de 4,6% din produsul intern brut (PIB) - sau 24,3 miliarde lei - pentru acest an, în urma acordului de finanţare cu Fondul Monetar Internaţional. FMI a fixat României ţinte trimestriale de deficit bugetar: cel mult 14,5 miliarde lei la finalul trimestrului al doilea şi maximum 18,6 miliarde lei pentru al treilea trimestru.
Unii membri ai Cabinetului au estimat, în ultima perioadă, că deficitul bugetar al României va depăşi valoarea negociată cu FMI şi CE la momentul contractării împrumutului extern de aproape 20 de miliarde de euro. Astfel, ministrul Economiei, Adriean Videanu, a spus că se aşteaptă la un deficit de aproximativ 7% din PIB până la finalul acestui an, în condiţiile în care economia se va comprima cu circa 6%. Ministrul Finanţelor estima, la jumătatea lunii iulie, că economia României s-ar putea contracta în acest an cu 6,5-7,1%.
La finalul şedinţei de guvern de miercuri, ministrul finanţelor a spus că va negocia cu FMI un deficit bugetar cel puţin egal cu scăderea veniturilor din economie, precizând că "nivelul veniturilor pe semestrul I a fost mai scăzut cu 5,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi reflectă efectele crizei financiare şi economice asupra capitalului privat în mod special".
