FMI: Fondurile suverane au contribuit la stabilitatea pietelor financiare

Participantii la intalnirea care a durat doua zile au cazut de acord ca fondurile suverane au contribuit la stabilitatea pietelor financiare si prezinta un potential mare in acest sens si in viitor, a declarat Jaime Caruana, director al departamentului de politica monetara si piete de capital din cadrul FMI.

Discutiile la care au participat 23 de fonduri suverane si beneficiari ai investitiilor au reiterat angajamentul fondurilor ca, pana in octombrie, vor adopta un cod de practici si principii. Unul dintre scopurile acestui demers este calmarea criticilor si suspiciunilor anumitor voci occidentale cu privire la activitatea si posibilele intentii ascunse ale acestor fonduri.

„Dupa alti exportatori de petrol, ascensiunea fondurilor suverane accentueaza aceste temeri, deoarece au antecedente cu privire la amestecarea politicii cu afacerile”, potrivit raportului McKinsey de joi. Un exemplu citat este cel al lui Hugo Chavez, presedintele Venezuelei, important exportator de petrol.

Scumpirea considerabila a petrolului din ultimul an a condus la afirmarea unor exportatori de petrol, precum Algeria, Iran, Libia, Nigeria si Venezuela, ca importanti investitori straini, a adaugat McKinsey.

Fondurile suverane, care provin in special din Asia si Orientul Mijlociu, au intrat in atentia comunitatii internationale in ultimul an, ca urmare a crizei creditelor subprime, care a afectat numeroase institutii financiare importante. Folosind capitalurile semnificative realizate din petrol si din surplusurile comerciale, aceste fonduri, ale caror active sunt estimate la 3.000 de miliarde de dolari, au finantat giganti bancari aflati in mare nevoie de lichiditate, precum Citigroup sau UBS.

Goldman Sachs estimeaza ca bancile europene si cele americane se confrunta inca cu lipsa lichiditatii, avand nevoie de capital suplimentar de aproximativ 200 miliarde de euro pentru a-si echilibra bilanturile. Potrivit estimarilor, bancile au pierdut deja 400 de miliarde de euro, ca urmare a turbulentelor din piata creditelor.

Infuziile masive de capital ale acestor fonduri detinute si administrate de guverne si care au un grad redus de transparenta au ridicat intrebari cu privire la influenta politica pe care o pot capata, mai ales cand detin actiuni la importanti jucatori din domenii cheie precum industria bancara sau energetica.

Un alt business, in care fondurile suverane s-au afirmat recent a fost piata imobiliara din SUA care se confrunta cu puternice dificultati. Marti, unul dintre simbolurile New York-ului, cladirea Chrysler, a fost cumparata de fondul suveran de investitii Abu Dhabi Investment Council, la o suma de 800 mil. dolari. Dupa vanzarea, in mai, a sediului General Motors, aceasta reprezinta a doua vanzare a unei cladiri reprezentative pentru Manhattan in care sunt implicati investitori din Orientul Mijlociu. In luna mai, Boston Properties Inc, in parteneriat cu fondul de investitii Meraas Capital din Dubai si Goldman Sachs Group, a achizitionat, pentru 2,8 miliarde de dolari, cladirea GM. Implicarea acestor fonduri suverane din Orientul Mijlociu in achizitia unor cladiri simbol pentru americani a determinat, in cadrul opiniei publice reactii diverse.

Un punct cheie al intalnirii de la Singapore a devenit astfel acela de a intelege mai bine cum sunt structurate aceste fonduri, cum investesc si care sunt intentiile lor, a mentionat Caruana, citat de Reuters.

Stabilirea acestor principii este importanta deoarece ar putea spori increderea intre investitori si companiile in care se investeste, declarase, in ajunul intalnirii, Chua Hak Bin, strategul sef pentru regiunea Asia de la Deutsche Bank Private Wealth Management din Singapore, citat de Reuters.

O alta critica adusa fondurilor suverane este cu privire la transparenta acestora, care difera de la institutie la institutie, insa este, de obicei destul de redusa. Astfel, Fondul Guvernamental de Pensii al Norvegiei isi publica anual participatiile din portofoliul sau, insa altele precum Autoritatea de Investitii din Abu Dhabi, cel mai mare la nivel mondial, care a cumparat anul trecut o participatie de 7,5 mld. dolari la Citigroup, si Government of Singapore Investment Corp (GIC), care a injectat, in decembrie 2007, 10 mld. dolari in UBS, refuza sa isi faca cunoscute activele pe care le detin.

Grupul de lucru al FMI va mai avea o intalnire pe 1-2 septembrie, in Santiago, Chile, pentru a discuta aceasta problema, si spera sa stabileasca o serie de principii si practici general acceptate pana la intalnire FMI din 11 octombrie.