“Suma totala va fi de 20 mld. euro, care va putea fi trasa pe o perioada de doi ani”, a declarat pentru Business Standard Theodor Stolojan, prim-vicepresedinte PD-L, care a precizat ca 13 mld. euro vor veni de la Fond si merg in rezerva BNR, 5 mld. euro de la UE, 1 mld. euro de la Banca Mondiala pentru proiecte de investitii si 1 mld. euro de la BERD, sub forma de linii de creditare pentru banci. Potrivit acestuia, Ministerul Finantelor va reface bugetul pe acest an dupa incheierea acordului cu FMI si UE, dar cu o contractie a PIB mai mica de 4% si cu un deficit mai mic de 4,7%, cifre propuse de Fond initial. Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, a declarat pentru Business Standard ca aceasta scrisoare de intentie este redactata de catre experti ai FMI, in urma discutiilor cu oficiali romani. “Dupa ce fiecare detaliu din aceasta scrisoare este discutat cu autoritatile, este semnata de oficialii romani, este trimisa la Washington si urmeaza sa fie discutata in boardul FMI la inceputul lunii mai, iar prima transa ar putea veni la sfarsitul verii. Decizia este politica”, a explicat Croitoru. Potrivit acestuia, scrisoarea contine conditiile cu care se confrunta Romania, problemele pe care le intrevad autoritatile si modul in care acestea vor contracara aceste dezechilibre. Cele 13 mld. euro de la FMI ar permite BNR sa reduca rezervele minime obligatorii (RMO) in valuta. Fiecare 5 puncte de reducere de la actualul nivel de 40% al RMO ar insemna minimum 1,5 mld. euro pompati de economie, iar BNR ia in calcul varianta reducerii RMO pana la 20% in decurs de un an, potrivit unor surse BNR. Principala temere este ca banii astfel disponibilizati vor iesi din tara, motiv pentru care presedintele Traian Basescu si BNR incearca sa obtina garantii de la bancile-mama ca vor returna sumele in economia romaneasca. Basescu a reusit sa obtina ieri, in cadrul unei vizite la Viena, care precede o intalnire a FMI cu bancile-mama, programata pe 26 martie, o promisiune partiala in acest sens de la presedintele Austriei, Heinz Fischer.
FMI cere limitarea sporurilor la 25% din salariu
Reprezentantii FMI s-au intalnit ieri cu sindicatele si cu partidele politice pentru a le detalia conditiile acordului. Fondul vrea ca sporurile sa reprezinte maximum 20-25% din totalul veniturilor salariale si au anuntat ca va asigura Guvernului asistenta, impreuna cu Banca Mondiala, pentru finalizarea legii unice a salarizarii pana in 2010, a declarat vicepresedintele Cartel Alfa, Petru Dandea.
“Reprezentantii FMI ne-au spus ca sprijina ideea Guvernului de a avea un sistem unic de salarizare si ca vor asista Executivul de la Bucuresti in elaborarea legii unice a salarizarii personalului din sistemul bugetar. Expertii Fondului sustin ca sporurile trebuie sa reprezinte maximum 25% din salariile angajatilor si ca aceasta lege ar trebui sa intre in vigoare in 2010”, a precizat liderul sindical, citat de NewsIn.
Reprezentantul Romaniei la FMI, Mihai Tanasescu, a declarat pentru Business Standard ca maine se finalizeaza discutiile dintre oficialii romani si expertii internationali, urmatorul pas fiind ca statul roman sa trimita documentul oficial, adica scrisoarea de intentie. “Scrisoarea este in prezent un draft care va fi analizat de cele doua partide aflate la guvernare”, a explicat Tanasescu. Potrivit acestuia, Fondul nu impune majorari de taxe si impozite sau scaderi de salarii, ci o reducere mai mare a cheltuielilor publice. FMI a acceptat un deficit bugetar in crestere, pe fondul unei estimari de contractie a PIB, insa Romania trebuie sa indeplineasca si criteriile UE referitoare la deficit.
Comisia Europeana urmeaza sa-si anunte saptamana aceasta recomandarile pe marginea programului de convergenta al Romaniei. Cum Romania a inregistrat anul trecut un deficit bugetar de 5,2% din Produsul Intern Brut (PIB), peste limita de 3% prevazuta in pactul de stabilitate ce se aplica atat tarilor din zona euro, cat si acelora care doresc sa adere la ea, este foarte probabil ca Executivul european sa faca si o recomandare privind procedura de deficit excesiv, ca in cazul Irlandei, Frantei, Spaniei, Letoniei, Greciei si Maltei.
Totusi, din ce in ce mai multi membri ai UE ar putea sa depaseasca anul acesta tinta de deficit pe fondul crizei economice. “O valoare mare a deficitului bugetar nu reprezinta neaparat un dezastru. Consecintele unui deficit bugetar de 4,7% (daca Romania va avea noroc ca deficitul sa fie atat de mic) vor depinde de conditiile pe care FMI le va impune pentru a acorda imprumutul in discutie. De exemplu, Guvernul ar putea recurge la o serie de reduceri serioase in cadrul cheltuielilor sociale pentru a se plia pe conditiile FMI”, a declarat pentru Business Standard analistul Stratfor, Marko Papic.
Presedintele Austriei, despre pastrarea finantarilor: “Da, discutam!”
Presedintele Austriei a raspuns diplomatic la cererea omologului sau roman referitor la pastrarea liniilor de finantare din partea bancilor austriece in cazul RMO, acceptand ideea, dar precizand ca vor fi detalii de discutat si ca trebuie respectat principiul liberei circulatii a capitalului.
“Or sa ramana liniile de credite si este clar ca or sa existe cateva probleme de discutat, dar totul sa bazeaza pe regulile UE privind libera circulatie a capitalurilor”, a declarat Fischer, la finalul discutiei cu presedintele Romaniei. Presedintele Traian Basescu a subliniat ieri, la finalul discutiilor pe care le-a purtat la Viena cu omologul sau austriac, Heinz Fischer, ca filialele bancilor straine din Romania sunt solide, in ciuda situatiei economice generale precare. La randul sau, Heinz Fischer a dat asigurari ca bancile austriece isi vor mentine liniile de finantare in Romania.
“In momentul de fata, sistemul bancar, implicit bancile austriece care au filiale in Romania, este solid. Ceea ce noi le propunem partenerilor nostri austrieci nu este sa ne ingrijoram de situatia actuala a bancilor, ci sa privim la eventuale riscuri in viitor, daca situatia economica globala va continua sa se deprecieze. Trebuie sa privim catre viitor, pentru a nu ajunge, la un moment dat, la o situatie dificila, sa putem anticipa, sa plecam de pe postamentul unei realitati care se poate deprecia”, a avertizat Basescu la finalul discutiilor cu presedintele ungar, desfasurate si in prezenta guvernatorului BNR, Mugur Isarescu. “Bancile care au filiale in tara noastra sunt in parametri de siguranta si prudentialitate, dar situatia economica nu a ajuns inca la nivelul cel mai scazut al perspectivelor. Este in interesul ambelor parti - si Romania, si Austria - sa fim prudenti”, a mai declarat Basescu. “In Romania, nicio banca nu a avut nevoie sa primeasca bani de la stat, bancile sunt solide. Profitul inregistrat anul trecut de bancile straine care lucreaza pe piata romaneasca, iar Austria are trei banci, a fost de 1,4 mld. euro. Nu am avut banci in dificultate”, a insistat Basescu.
Plecand de la premisa ca situatia economica poate cunoaºte o depreciere puternica in perioada urmatoare, presedintele Basescu a aratat ca Romania a contractat deja un imprumut extern, subliniind ca “scrisoarea de intentie a Romaniei catre Fond contine conditii care nici pe departe nu pun sub semnul intrebarii solvabilitatea Romaniei in perioada urmatoare”. Basescu a explicat ca este vorba despre un acord pe doi ani, valabil pana in primavara lui 2011. “Nu suntem in situatia unor tari care cer bani pentru a se salva, ci actionam preventiv, poate chiar exageram in privinta riscurilor”, a comentat Basescu. “Romania nu apeleaza la un imprumut pentru ca se afla intr-o stare din care trebuie sa fie salvata, ci isi ia masurile preventive, pentru ca anticipam o depreciere in lunile urmatoare a situatiei economice la nivel global. Am constatat ca n-am putea fi un foarte bun partener al bancilor, carora le cerem sa aiba un anumit comportament pe piata romaneasca, daca noi insine nu ne-am crea o resursa pentru a elibera banii bancilor din diversele zone in care sunt angajati. Zone guvernamentale, sa spunem. In opinia lui Basescu, “centura de siguranta” are rolul de “a autonomiza, in raport cu bugetul de stat, activitatea bancilor comerciale, asigurarea surselor deficitare ale bugetului de stat printr-un credit, iar pe de alta parte, BNR sa nu mai utilizeze un volum foarte mare din banii bancilor comerciale, ca rezerva a BNR”.
