De altfel, actuala schimbare da curs acestor cerinte. Propunerea de crestere a drepturilor de vot pentru 54 din cele 185 de state membre, inclusiv in cazul Chinei si Indiei, a fost aprobata de 93% din membrii FMI. Mai exact, dintre cele 185 de state membre, 175 de tari (ce reprezinta 93% din puterea de vot) au votat pentru, trei state au votat impotriva, doua s-au abtinut, iar cinci nu au votat. Pentru a intra in vigoare, modificarile trebuie aprobate de parlamentele statelor membre. Este una dintre cele mai profunde reforme a organizatiei de la constituirea sa in 1944.
De asemenea, dincolo de schimbarile structurale, FMI se confrunta si cu probleme de personal. Mai exact, un plan de concediere voluntara derulat de FMI pentru a reduce costurile a atras mai multi voluntari decat se planificase. Practic, vor sa plece mai multi angajati decat anticipase conducerea Fondului.
Dintr-un total de 2.900 de angajati, 591 vor sa plece. Ceea ce inseamna un angajat din cinci. Este cu 50% mai mult decat cele 380 de concedieri vizate de Dominique Strauss-Kahn, presedintele FMI, in cadrul programului de reducere a costurilor operationale ale organizatiei cu 13,5% in urmatorii trei ani. Masura face parte dintr-un plan de economisire a unei sume de 100 milioane de dolari pe an, anuntat de FMI anul trecut, plan conceput pe fondul scaderii veniturilor, in contextul in care tot mai putine tari solicita imprumuturi.
