FMI vine cu o recomandare importantă pentru România, care ar putea avea un impact uriaș.
Fondul Monetar Internațional propune o reformă amplă a sistemului de taxare din România, cu scopul de a crește veniturile bugetare și de a reduce deficitul fiscal. Instituția recomandă mutarea poverii fiscale de la muncă spre consum și capital, într-un efort de a eficientiza colectarea și de a alinia România la standardele europene. Măsurile, dacă vor fi aplicate integral, ar putea aduce venituri suplimentare de cel puțin 1,2% din PIB în 2025 și ar putea contribui la scăderea treptată a deficitului bugetar până la 3% în 2031.
Una dintre cele mai importante recomandări este renunțarea la cota unică de impozitare și introducerea unui sistem progresiv cu două cote de impozit pe venit: 15% și 25%, cea din urmă aplicându-se celor cu venituri mari.
În același timp, FMI propune o reducere semnificativă sau chiar eliminarea contribuției la asigurările de sănătate pentru a reduce povara fiscală asupra majorității contribuabililor. În privința pensiilor, se recomandă fie taxarea acestora, fie eliminarea deductibilității contribuțiilor la sistemul de pensii.
În ceea ce privește taxarea consumului, experții FMI recomandă majorarea TVA. Rata standard ar trebui să crească la 20% începând cu 2025, urmând ca în anii următori să ajungă la 21%, apropiindu-se de media europeană de 22%.
Recomandările FMI pentru România
Ratele reduse de TVA ar trebui eliminate treptat, cu excepția celor aplicate alimentelor de bază, pentru care se propune o creștere etapizată, menită să reducă impactul asupra prețurilor de consum. Accizele la țigări, alcool și combustibili ar trebui și ele ajustate, fiind propusă o majorare treptată, corelată cu inflația. Pentru vinurile liniștite și spumante, FMI sugerează unificarea accizelor la un nivel de aproximativ 60 de lei pe hectolitru.
La nivelul impozitelor pe proprietate, FMI recomandă comasarea impozitului pe terenuri și clădiri într-o singură taxă și eliminarea unor scutiri, păstrând totuși facilități pentru persoanele vulnerabile prin alte mecanisme. Impozitul pe dividende ar trebui, de asemenea, majorat pentru a crește veniturile fiscale.
În sectorul de afaceri, Fondul propune eliminarea creditului fiscal pentru sponsorizările corporative și înlocuirea facilității de neimpozitare a profitului reinvestit cu un credit fiscal de până la 50% pentru investiții eligibile, dar plafonat la 10% din impozitul pe profit datorat.
Se mai recomandă restructurarea stimulentelor pentru cercetare și dezvoltare sub forma unui credit fiscal rambursabil. Totodată, pragul pentru regimul microîntreprinderilor ar trebui redus drastic de la 500.000 de euro, fiind preferabilă alinierea acestuia la pragul de înregistrare în scopuri de TVA, de 88.500 euro.
Toate aceste măsuri propuse de FMI vin în contextul unei presiuni crescânde asupra bugetului de stat și a necesității de a corecta dezechilibrele fiscale fără a afecta puternic mediul economic. Rămâne de văzut câte dintre aceste recomandări vor fi asumate de autoritățile române și în ce formă vor fi implementate.
