FMI reseteaza Romania: scadere PIB de 4% si deficit bugetar de 4,7%

Premierul Emil Boc a anuntat ieri ca nici TVA-ul, nici cota unica nu vor fi marite in urma unui acord cu FMI, incercand sa linisteasca astfel opinia publica in privinta unei escaladari a fiscalitatii in perioada urmatoare. Sursele Cotidianul sustin ca, timp de doi ani, Romania va putea trage bani in transe trimestriale, dupa care va urma o perioada de trei ani de gratie, in care vor fi platite doar dobanzile, imprumutul urmand sa fie rambursat apoi in alti cinci ani, pe modelul rata plus dobanda, ceea ce ar insemna ca grosul platii creditului extern ar urma sa fie facut din 2014, an asumat ca tinta de banca centrala si autoritati pentru trecerea la euro.

Cifrele care reies din raportul delegatiei mixte FMI-UE sunt considerate de o parte a oamenilor de afaceri drept o strategie de negociere, in timp ce altii se arata chiar mai pesimisti decat Fondul privind intrarea intr-o recesiune dura. Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania – AOAR, sustine ca cifrele aparute in urma discutiilor dintre autoritatile de la Bucuresti si FMI sunt cu mult mai pesimiste decat cele vehiculate pana acum, pentru ca Fondul sa poata pune cat mai multe conditii pentru acordarea imprumutului. „Mi-e teama ca FMI urmareste efectul de ancora, iar o pozitionare negativa a Romaniei este foarte favorabila pentru ei. Noi (AOAR – n.red.) am sustinut ca un imprumut de la FMI trebuia negociat inca din noiembrie, cand previziunile erau pozitive pentru Romania si astfel conditiile ar fi fost mult mai favorabile“, a declarat Pogonaru pentru Business Standard. Reprezentantul oamenilor de afaceri a precizat ca nu intelege de ce Romania negociaza un imprumut stand-by, si nu unul „precautionary“, care ar fi dat acces la linii de credit fara a se impune conditii. „Nu inteleg de ce autoritatile nu au negociat natura acordului, de ce n-au reactionat si s-a ajuns in situatia de a incheia un acord stand-by“, a spus Pogonaru. In opinia acestuia, suma vehiculata, de 18–19 miliarde euro, este „in regula“, atata vreme cat este pentru o perioada de doar doi ani.

Evaluarile Fondului sunt mult mai dramatice fata de ultimele prognoze ale autoritatilor romane, iar la finele saptamanii trecute ministrul Finantelor, Gheorghe Pogea, lua pentru prima data in calcul o posibila crestere economica negativa de 1%. Sursele Cotidianul au mai sustinut ca suma pe care Guvernul o va imprumuta de la FMI si de la Comisia Europeana se ridica la 18 miliarde de euro, iar mecanismul de tragere a banilor va fi destul de avantajos pentru partea romana. Astfel, banii vor veni in doi ani, in transe trimestriale egale, iar in aceasta perioada Romania nu va trebui sa ramburseze nimic. Dupa acesti doi ani insa, statul va plati doar dobanzile pentru sumele trase, timp de trei ani. Abia dupa cinci ani Romania va trebui sa ramburseze sumele trase si nu este obligatoriu sa fie folosita toata suma de 18 miliarde, avand la dispozitie alti doi ani pentru returnarea imprumutului. Ministrul Pogea a admis, de altfel, ieri ca in analizele realizate impreuna cu FMI si reprezentantii Comisiei Europene s-au avut in vedere si scenarii de scadere a PIB cu mai mult de 1% in acest an.

Cresterea economica va fi negativa in primul trimestru si s-ar putea plasa intre –2% si –3%, evaluarile fiind facute in functie de evolutia din prima parte a anului a principalelor componente ale PIB, a declarat, tot ieri, presedintele CNP, Ion Ghizdeanu, citat de Mediafax. „Rezultatele din luna ianuarie confirma evaluarile privind evolutia negativa din primul trimestru. Cresterea economica din primele trei luni va fi negativa, intre –2% si –3%“, a afirmat presedintele Comisiei Nationale de Prognoza (CNP), adaugand ca primul trimestru este unul dificil. El nu a oferit date privind cresterea economica estimata pentru intregul an. O crestere negativa de –3% nu a mai fost inregistrata din primul trimestru al anului 1999.INS a inceput sa calculeze PIB trimestrial din 1998, iar cea mai mare contractie, de 6,6%, a fost inregistrata in primele trei luni ale acelui an. Din anul 2000, Romania a avut, in fiecare trimestru, crestere economica pozitiva. Rata de crestere economica a incetinit brusc in ultima parte a anului trecut, de la 9,2% in trimestrul trei la 2,9% in ultimul trimestru, pe fondul reducerii cererii interne cu 1,3% comparativ cu acelasi trimestru din anul 2007, cauzata in principal de scaderea cu 2,8% a consumului final total.De asemenea, in ianuarie, productia industriala a scazut cu 12,1% fata de prima luna a anului precedent, iar resursele de energie primara cu 22,9%. Tot Gheorghe Pogea afirma, ieri, ca economia romaneasca are in structura sectoare cu mare volatilitate, care se observa in evolutia PIB din ultimii ani si explica posibila modificare a prognozei pentru acest an de la 2% la minus.

In ceea ce priveste eventualele masuri care ar putea aparea dupa imprumutul cu FMI, reprezentantul Romaniei la Fondul Monetar International (FMI), Mihai Tanasescu, afirma, tot ieri, ca, pana in momentul de fata, din analiza Fondului, nu exista perspectiva cresterii taxelor fiscale ca urmare a incheierii unui acord. Tanasescu mai spunea ca nu se iau in calcul nici majorarea TVA si nici cea a cotei unice, impartasind astfel un punct de vedere comun cu premierul Emil Boc, care declara tot ieri ca va lupta pentru a nu trebui sa majoreze aceste taxe. In opinia lui Tanasescu, Romania ar putea sa imprumute de la institutiile financiare internationale o suma intre 18 si 20 miliarde euro. Fostul ministru de Finante pesedist a mai punctat ca acordul vine intr-un moment in care Romania are nevoie de disciplina financiara si a mentionat ca unul dintre punctele acordului se va referi la o lege a responsabilitatii financiare si la bugetarea multianuala. Potrivit lui, acordul va asigura stabilizarea economiei pe termen mediu si lung si repornirea motoarelor economiei. Intrebat ce solutii ar avea la dispozitie Romania daca nu ar incheia acordul cu Fondul, Tanasescu a spus ca solutiile alternative sunt putine, intrucat pe plan mondial exista o lipsa de lichiditati, dar si de incredere in sistemul bancar.

„Este una dintre putinele alternative de a da mesajul ca Romania incepe sa isi indrepte greselile din trecut“, a adaugat el.
Tanasescu a mai afirmat, raspunzand unor intrebari ale jurnalistilor, ca perceptia despre faptul ca Fondul ar impune unele conditii legate de inghetarea salariilor a fost exagerata. De asemenea, oficialul a apreciat ca este posibila, in luna aprilie, o „cadere dramatica“ a economiei, in conditiile in care primele luni ale acestui an au indicat deja deteriorari semnificative ale principalilor indicatori economici. El a afirmat ca, dupa acest varf negativ, daca Guvernul de la Bucuresti va gestiona eficient acordul cu FMI, exista posibilitatea unor ameliorari economice graduale. „Putem spune ca in a doua jumatate a anului exista posibilitatea sa asistam la o relatie de imbunatatire economica“, a mentionat Mihai Tanasescu. Totodata, reprezentantul Romaniei la Fond a mai declarat, in sedinta Comitetului Executiv National al PSD, potrivit unor surse citate de Mediafax, ca Romania va imprumuta aproximativ un miliard de euro de la Banca Mondiala, bani care vor fi utilizati pentru finantarea deficitului bugetar, confirmand astfel informatiile publicate recent de Business Standard. Banii obtinuti de la FMI vor merge catre rezerva BNR si vor fi utilizati doar daca este neaparat nevoie, respectiv in cazul in care vor exista atacuri pe cursul de schimb.

Bani in plus la buget?
>Autoritatile declara ca nu va urma o majorare a taxelor si impozitelor in acest an, dupa acordul cu FMI, privind cota unica de 16% si TVA de 19%, dar exista alte domenii de unde Finantele se gandesc sa scoata bani in plus, desi acestea nu sunt foarte clar stabilite. Ministrul Finantelor Publice, Gheorghe Pogea, a declarat ieri ca eventuala majorare a necesarului de venituri bugetare pentru acest an ar putea implica si o crestere a accizelor la combustibili. Recent, Finantele au comunicat ca au in vedere accelerarea cresterii accizelor la produsele din tutun si cele alcoolice. Ieri, in replica, directorul GEA, Liviu Voinea, a spus ca Finantele ar putea avea insa in acest an venituri cu circa 2,4 mld. lei (600 mil. euro) mai mici din incasarile accizei la tutun, fata de estimarile institutiei, de 7,11 mld. lei (1,77 mld. euro), prevazute in legea bugetului. „Chiar si luand in calcul devansarea accizei la tutun, incasarile sunt nejustificat de mari. Tinand cond ca acciza creste cu circa 28%, cum ar putea sa creasca incasarile la buget cu 83%?“, a explicat Voinea. Anul trecut, Ministerul Finantelor a incasat 3,87 mld. lei (1 mld. euro) din accizele la tutun, in crestere cu 25% fata de anul precedent.