FMI revine la București. Care sunt principalele provocări

În perioada care s-a scurs după 5 noiembrie, data încheierii vizitei precedente a FMI, bugetul pentru acest an a fost aprobat de Parlament, pe 4 decembrie, și a fost promulgat de președintele Traian Băsescu abia pe 18 decembrie. Cauza acestei terigiversări ține de acciza pe carburant, soluția găsită de Guvernul Ponta pentru a aduce la buget o sumă totală de 2,4 miliarde lei, pe parcursul acestui an. Șeful statului și-a dat acordul pe bugetul pe 2014 abia după ce Guvernul a decis să amâne aplicarea taxei suplimentare pe combustibil de 7 eurocenți pe litru până pe data de 31 martie 2014.

 

Această concesie a pus, însă, Executivul în situația dificilă de a găsi alte surse de finanțare a cheltuielilor bugetare. Reprezentantul rezident al FMI pentru România și Bulgaria, Guillermo Tolosa, a declarat că, „pentru a asigura atingerea țintei de deficit bugetar de 2,2% din PIB, va fi necesară adoptarea unor măsuri care să compenseze veniturile pierdute în urma amânării cu trei luni a majorării accizei la carburanți”.

 

Acum, urmează ca autoritățile române să discute cu oficialii Fondului, ai Comisiei Europene și ai Băncii Mondiale despre măsurile care pot fi aplicate pentru a compensa cele 600 milioane de lei care nu vor mai ajunge în buget în urma amânării aplicării accizei mărite. Specialiști din coaliția de guvernământ au afirmat recent că sume suplimentare ar putea fi atrase la buget și în urma creșterii taxelor pe proprietate.

 

 „Misiunea FMI va discuta cu autoritățile române recentele evoluţii economice şi priorităţile în reformele economice. De asemenea, vor fi discutate măsurile de compensare a deficitului de venituri în urma amânării cu trei luni a majorării accizei la combustibil, astfel încât să se asigure ţinta de deficit bugetar de 2,2% din PIB”, a declarat joi Guillermo Tolosa.

 

În cadrul acestei vizite, programată să se încheie pe 5 februarie, delegația externă va efectua prima și a doua evaluări a programului economic parafat prin acordul stand-by aprobat anul trecut, pe 27 septembrie.

 

 Privatizarea CFR Marfă, un subiect spinos

 Oricum, alte surse de venituri suplimentare pentru buget, agreate, anul trecut, cu experții FMI, sunt impozitarea construcţiilor speciale deţinute de firme (reţelele de transport, stâlpi, depozite sau magazii) şi creşterea redevenţelor, cu excepţia celor la petrol şi gaze, cu 25%.

 

Un subiect spinos în relația dintre România și finanțatorii externi rămâne privatizarea CFR Marfă, care a eșuat anul trecut, din cauza neîndeplinirii clauzelor de care depindea finalizarea tranzacției, iar cumpărătorul, Grup Feroviar Român, nu a plătit întreaga sumă licitată până la data limită de 14 octombrie. 

 

Șefa delegației FMI, Andrea Schaechter, a declarat, la finele misiunii precedente, că responsabilii de la CFR Marfă trebuie să ia măsuri pentru restructurarea companiei pentru a evita acumularea de noi arierate, dar şi rezultatele financiare proaste, care să fie preluate de bugetul de stat. La rândul său, ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu, a spus că privatizarea CFR Marfă va fi finalizată până la jumătatea anului 2015, după ce compania va trece printr-un proces de restructurare. Deși Chițoiu s-a angajat că bugetul şi planul de restructurare ale CFR Marfă vor fi aprobate până pe 8 decembrie 2013, acest lucru nu s-a întâmplat.