Strauss-Kahn: Programele FMI au ajutat ţările să facă faţă crizei, în special în Europa de Est

FMI a prezentat într-o analiză ce ia în considerare programele de răspuns la criză derulate în Armenia, Belarus, Bosnia-Herţegovina, Costa Rica, El Salvador, Georgia, Guatemala, Ungaria, Islanda, Letonia, Mongolia, Pakistan, România, Serbia şi Ucraina, că finanţarea acordată le oferă acestor state posibilitatea de redresare după cea mai gravă criză de după 1930.

Raportul mai arată că Mexic, Polonia şi Columbia s-au arătat interesate de posibilitatea de a accesa finanţare, în cazul înrăutăţirii situaţiei.

"Acest studiu ne arată că multe dintre perturbările severe caracteristice crizelor anterioare au fost până acum evitate sau reduse drastic cu ajutorul FMI. Rămân provocări serioase, mai ales legate de reluarea creşterii sustenabile în producţie şi în angajări, dar există semne încurajatoare de stabilizare", a spus directorul general al FMI, Dominique Strauss-Kahn.

FMI a intervenit cu fonduri pentru a controla vulnerabilităţile existente, respectiv adâncirea deficitelor bugetare şi problemele generate de boom-ul anterior în sectorul de creditare.

"Este evident că această nouă generaţie de programe (ale FMI, n.r.) ţine cont de lecţiile învăţate din trecut. Deşi este încă devreme să tragem concluzii ferme, analiza este utilă pentru că oferă feed-back în timp real autorităţilor, experţilor FMI, partenerilor săi şi instituţiilor de reglementare, astfel încât să putem să învăţăm şi să ne îmbunătăţim în continuare (strategia)", a declarat directorul de strategie, politică şi analiză al FMI, Reza Moghadam.

Factorii care au dus la evitarea problemelor întâmpinate din cauza crizei au fost finanţarea extinsă şi acordată la timp, programele structurate pe fiecare ţară în parte pentru a răspunde nevoilor fiecăreia şi politicile adaptate circumstanţelor din fiecare ţară, susţine FMI.

În martie, România a negociat un pachet de finanţare externă de aproape 20 miliarde euro, ce cuprinde 12,9 miliarde euro de la FMI, 5 miliarde euro de la UE, circa 1 miliard euro de la Banca Mondială şi 1 miliard de euro de la alte instituţii internaţionale.

De asemenea, FMI a susţinut încheierea unui acord prin care principalele nouă bănci cu expunere semnificativă pe piaţa locală (Erste Bank, Raiffeisen International, Eurobank EFG, National Bank of Greece, UniCredit, Societe Generale, Alpha Bank, Volksbank şi Piraeus Bank) au promis că îşi vor menţine expunerea totală pe România şi că vor injecta capital în subsidiarele lor, dacă va fi necesar.

Autorităţile române şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) au agreat, după misiunea de evaluare din august, o nouă ţintă de deficit bugetar pentru finalul acestui an, de 7,3% din PIB (36,5 miliarde lei), faţă de plafonul de 4,6% din PIB fixat iniţial, în condiţiile înrăutăţirii semnificative a prognozelor macroeconomice.

În prezent, Guvernul ia în calcul o contracţie economică de 8,5% pentru acest an şi o valoare a PIB de 497,3 miliarde lei. Anul trecut, valoarea PIB-ului României a fost de 504 miliarde lei (136,8 miliarde euro).