FMI va distribui prima tranşă a împrumutului pentru România în cel mult 48 de ore

Puţin înainte de 20:30, ora României, Tănăsescu a declarat că "exact acum 10 minute, board-ul a aprobat în unanimitate acest (acord) stand-by pentru România".

"Prima tranşă, de 5 miliarde (euro), urmează să fie distribuită în următoarele 24-48 de ore. Aş vrea să sublinez faptul că aceşti bani se vor duce în rezerva băncii centrale şi nu în altă parte, ei nu pot fi folosiţi cu altă destinaţie", a subliniat Tănăsescu.

Reprezentantul României la FMI a mai spus că board-ul instituţiei "a apreciat foarte mult demersul pe care România l-a făcut, în sensul de acţiune proactivă şi, nu în ultimul rând, România, prin acest demers, joacă un rol foarte important de stabilitate în zonă"

"Celelalte tranşe vor veni din şase în şase luni, pe parcursul următoarelor 24 de luni, cu revizuiri la fiecare şase luni. Condiţionalităţile sunt deja cunoscute, ele sunt legate în principal de întărirea politicii fiscale în perioada 2009-2011", a adăugat Tănăsescu.

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a anunţat oficial, luni seară, că acordul de finanţare cu România pe doi ani a fost aprobat de către consiliul său executiv şi a precizat că prima tranşă, de 4,37 miliarde DST (4,9 miliarde euro sau 6,6 miliarde dolari) este disponibilă imediat.

Acordul este destinat "susţinerii prgramului economic realizat de autorităţile române şi are ca obiectiv atenuarea efectelor reducerii accentuate a intrărilor de capital, adresându-se, în acelaşi timp, dezechilibrelor extern şi fiscal ale ţării şi întărind sectorul financiar", se menţionează în comunicatul FMI.

Acordurile stand-by impică un acces excepţional la resursele FMI, reprezentând, în cazul României, 1.111% din cota ţării, potrivit Fondului.

"Autorităţile române trebuie lăudate pentru că au căutat devreme sprijin internaţional pentru a le ajuta să corecteze în mod ordonat dezechilibrele externe mari şi vulnerabilităţile create în ultimii ani de boom economic şi care au lăsat ţara puternic expusă la turbulenţele financiare globale şi la volatilitatea cursului de schimb", a declarat directorul adjunct al FMI, John Lipsky, citat în comunicat.

Aprobarea disponibilizează imediat 4,37 miliarde drepturi speciale de tragere (circa 4,9 miliarde euro sau 6,6 miliarde dolari), iar restul va fi accesibil în tranşe, făcând obiectul unor evaluări trimestriale, precizează instituţia.

În 24 martie, România a ajuns la un acord pentru o finanţare totală de 19,95 miliarde euro, din care 12,95 miliarde euro de la FMI, 5 miliarde euro de la Comisia Europeană, 1 miliard euro de la Banca Mondială şi 1 miliard euro de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).

Autorităţile române susţin că acordul are patru condiţii majore, prima constând în rectificarea bugetară deja aprobată prin Ordonanţă de Urgenţă şi care a ajustat bugetul cu 1,1% din produsul intern brut (PIB). De asemenea, în cursul acestui an trebuie adoptate trei legi: Legea salarizării unice în sistemul bugetar, Legea responsabilităţii fiscale şi cea legată de reforma sistemului de pensii.

Banii de la FMI merg la BNR, pentru susţinerea rezervei valutare, sumele de la CE şi Banca Mondială sunt destinate acoperirii deficitului bugetar, iar miliardul de euro de la BERD este pentru bănci, pentru susţinerea creditării.

Biroul regional al FMI pentru România şi Bulgaria preciza, în 23 aprilie, că în boardul Fondului vor fi supuse aprobării scrisoarea de intenţie trimisă de autorităţilor române, memorandumul tehnic şi raportul experţilor pregătit de echipa FMI. Documentele ar urma să fie publicate după discuţia din boardul FMI, dacă autorităţile române sunt de acord, potrivit Fondului.

FMI menţiona că, înainte de discuţia documentelor de către boardul instituţiei, trebuie ca ţara care primeşte susţinerea financiară să implementeze unele măsuri preliminare, care să arate "angajamentul statului pentru programul economic descris în scrisoarea de intenţie".

În cazul României, a fost vorba în primul rând de rectificarea bugetului, care a tăiat o serie de cheltuieli şi a introdus măsuri pentru creşterea veniturilor publice.

De asemenea, bugetul ia în calcul, după rectificare, cu totul alţi parametri macroeconomici decât cei estimaţi la adoptarea bugetului iniţial, în februarie. Astfel, este estimată o contracţie economică de 4%, în loc de o creştere de 2,5% în priecţia iniţiaă, iar deficitul bugetar a fost revizuit în urcare de la 2% din PIB la 4,6% din PIB.

Sursa: NewsIn