La reuniunea pregătitoare din 14 martie, miniştrii de finanţe din G20 au ajuns la un acord pentru a dubla sau chiar tripla resursele Fondului, care trebuie să acorde împrumuturi unui număr mare de ţări afectate de criza economică şi financiară mondială.
Directorul general al FMI, Dominique Strauss-Kahn, a afirmat că această suplimentare a resurselor reprezintă minimul necesar pentru a evita ca organizaţia să nu poată să onoreze cererile de ajutor pe care le primeşte, al căror număr a crescut din toamnă. Rămâne de discutat numai suma exactă.
Uniunea Europeană, care vrea o dublare a resurselor FMI, s-a declarat dispusă să îşi majoreze contribuţia cu 75 de miliarde de euro, echivalentul a circa 100 de miliarde de dolari. Statele Unite vor o triplare a resurselor, dar nu au precizat cât oferă. Washingtonul a recunoscut în noiembrie că are datorii la FMI. Brazilia, Rusia, India şi China şi-au exprimat acordul de principiu pentru o suplimentare a resurselor, dar nu au oferit nici ele o sumă exactă, în timp ce Norvegia a anunţat că intenţionează să contribuie la Fond cu 4,5 miliarde de dolari. În luna februarie, Japonia a semnat un acord prin care va împrumuta FMI cu până la 100 de miliarde de dolari.
Summitul de la Londra reprezintă ocazia ideală pentru grupul ţărilor dezvoltate şi emergente să dea dovadă de solidaritate faţă de FMI, criticat în repetate rânduri, dar care pare un element de stabilitate în această perioadă dificilă. Acesta angajament vizează să mascheze diviziunile privind o altă chestiune, mai delicată, abordată la G20 - cea privind voturile de care dispune fiecare ţară în organizaţie.
Afişarea bunelor intenţii a fost frecventă pentru a asigura legitimitatea FMI, consolidând importanţa marilor economii din sud, subreprezentante. În prezent, în Consiliul de Guvernatori, Franţa dispune de 4,86% din voturi, de exemplu, în timp ce China de numai 3,66%. Deşi o reformă a acestor drepturi de vot a fost discutată timp de mai mulţi ani şi adoptată solemn de cele 185 de state membre în aprilie 2008, nu a intrat încă în vigoare. Măsura trebuie aprobată de parlamentele unui număr de ţări care să deţină 85% din voturile din FMI.
Statele Unite, care controlează 16,8% din voturi, vor aplicarea reformei până în ianuarie 2011, dar Congresul nu a discutat încă această chestiune.
Referindu-se la avansarea acestui proces în restul lumii, FMI a anunţat că reforma "aşteaptă în continuare ratificarea de către parlamente, inclusiv în economiile dezvoltate", fără a preciza care sunt acestea.
Criticii acestei instituţii sunt de părere că "G20 trebuie să reflecteze de două ori înainte să sporească finanţarea FMI fără reforme", a afirmat Dan Beeton, de la Center for Economic and Policy Research din Washington.
Din punctul său de vedere, FMI a comis greşeli în gestionarea crizelor şi, deşi "afirmă ca a învăţat nişte lecţii şi şi-a schimbat politica, există prea multe semne că nu a făcut-o". "Cel puţin nouă dintre acordurile pe care Fondul le-a semnat cu diferite ţări din luna septembrie, de exemplu cu ţările din Europa de Est, cu Salvadorul şi cu Pakistanul, conţin măsuri de rigoare", a adăugat el.
Sursa: NewsIn
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
Newsletter zilnic money.ro
BET, curs valutar, știrea zilei — în 2 minute, înainte de 7:00.
