FMI vede recesiune si deficit peste 3%, in timp ce Bucurestiul insista pe cresterea PIB

Potrivit acestuia, discutiile principale inca se poarta pe cadrul macroeconomic, indicatori pe baza carora, in continuare, expertii internationali si oficialii romani au viziuni diferite.
Reprezentanti ai FMI au declarat pentru Business Standard ca institutia vede recesiunea din acest an si deficitul bugetar, chiar mai mare decat limita de 3% impusa de Tratatul de la Maastricht, ca fiind scenarii mai realiste pentru Romania anului 2009 decat cresterea economica, asupra careia insista autoritatile de la Bucuresti.

In fiecare zi, de la inceputul delegatiei, o echipa a FMI este prezenta la Banca Nationala a Romaniei pentru discutii punctuale cu directiile implicate in mod expres – respectiv cele responsabile de Stabilitate, Modelare, Supraveghere bancara si Reglementare, explica Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR. Scopul este culegerea de informatii, pentru ca, la sfarsitul discutiilor, reprezentantii FMI urmeaza sa se intalneasca din nou cu echipa guvernatorului – viceguvernatori, economist-sef si consilieri, spune Croitoru. Fondul Monetar International nu a cerut, deocamdata, o majorare de taxe, mai spun oficialii BNR, referindu-se la declaratiile lui Emil Boc, potrivit carora Romania nu va accepta cresterea TVA si a cotei unice.

„Guvernul este liber sa faca ce vrea. Poate fi o tactica de negociere (...) Pana acum, s-a lucrat la cadrul macro – deficit, crestere economica, inflatie –, nu la conditionalitati, si inca nu s-a ajuns la un acord“, a declarat pentru Business Standard economistul-sef al BNR, Valentin Lazea, care a confirmat ca Guvernul merge pe crestere PIB pozitiva, in timp ce FMI vede o scadere economica. Surse din mediul politic spun ca aceleasi discutii zilnice se poarta si la Ministerul de Finante. Ministrul Muncii, Marian Sarbu, s-a intalnit si el cu echipa de negociatori ai Fondului, vinerea trecuta, la trei zile de la sosire. „Discutiile au fost unele de informare, iar reprezentantii institutiilor internationale nu au pus nici un fel de conditii“, a declarat ministrul Muncii, Marian Sarbu, pentru Business Standard. Ministrul a prezentat delegatiei FMI conduse de Jeffrey Franks intentia autoritatilor de a elabora, in perioada imediat urmatoare, ordonanta pentru reglementarea cheltuielilor de personal din sectorul bugetar, precum si legea unica de salarizare. In ceea ce priveste domeniul asistentei sociale, s-a stabilit, impreuna cu reprezentantii FMI, reanalizarea intregului sistem de prestatii sociale, pentru eficientizarea folosirii banilor din acest domeniu, incercandu-se o comasare a prestatiilor acordate.

Referitor la pensii, Sarbu a declarat ca mentine tinta de majorare a valorii punctului de pensie la nivelul de 45% din salariul mediu pe economie, utilizat la fundamentarea bugetului. Intalnirile pe care echipa FMI le are cu autoritatile de la Bucuresti continua, saptamana aceasta, in lista fiind incluse si ministerele care vor exista si in scrisoarea de intentie ce urmeaza sa fie trimisa FMI. Aceste ministere sunt: Ministerul Muncii, Dezvoltarii si Locuintei, Finantelor, Economiei, IMM-urilor, Invatamantului, Sanatatii, Mediului, Transporturilor. In paralel cu intalnirile echipei FMI, experti ai Bancii Mondiale, coordonati de Swati Ghosh, au discutat saptamana trecuta cu ministrii Educatiei si Sanatatii, cu privire la reformele ce ar urma sa fie implementate in aceste domenii cu finantare de la BM.

Chiar daca discuta cu expertii FMI de o saptamana, premierul Emil Boc spune ca, oficial, nu au inceput negocierile cu FMI. „Vreau sa va spun foarte direct. Romania inca nu a inceput negocierile oficiale cu FMI. Romania, inca din 12 ianuarie (...), a solicitat un imprumut de la UE, de la Comisia Europeana, pentru ca suntem tara membra si pentru a ne finanta deficitul pe care stiam ca il avem inca din ianuarie. Am cerut un sprijin financiar, asa cum au cerut multe dintre tarile membre UE. Evident ca UE, mai nou, pune conditia ca orice imprumut pe care il da unei tari din UE sa fie conditionat de un acord cu FMI“, a explicat Boc, luni seara, in cadrul unei emisiuni televizate. Primul-ministru a spus ca solicitarea UE este perfect justificata, in conditiile in care Comisia Europeana nu are expertiza de specialitate financiara a Fondului. „Fondul Mo
netar este perceput ca un doctor, vine ca la un pacient“. Potrivit lui Boc, banii de la FMI nu vor fi cheltuiti „pe plasme, mobilier, masini de lux“. „Doua treimi din bani se vor duce la BNR, sa consolidam rezerva valutara, ca Banca Nationala sa poata face fata unei eventuale presiuni asupra cursului si, in acele conditii, sa poata mentine sub control cursul valutar“.

Experienta Letoniei
Letonia a obtinut anul trecut un pachet de salvare in valoare de 10,5 mld. dolari, din care 4,3 mld. de la FMI, cu o dobanda de 3,87%, insa acum vrea sa renegocieze conditiile, in principal pe cele legate de deficitul bugetar. „Expertii FMI au recomandat guvernului leton sa conceapa un plan realist, care sa arate ca Letonia este in stare sa foloseasca imprumutul pentru a reduce cat mai curand posibil impactul negativ al crizei globale. Guvernul s-a angajat sa pastreze stabilitatea monedei si sa adopte euro cat mai curand posibil. Negocierile cu contributorii s-au bazat pe intelegerea, de ambele parti, a nevoii de reforme structurale si de imbunatatire a competitivitatii“, declara pentru Business Standard oficiali ai ministerului de Finante din Letonia. (L.D.)