Foamea de bani a împins Guvernul la graniţa deficitului convenit cu FMI

Suma de 5 mld. euro se apropie, ca valoare, de ţinta de deficit bugetar de 4,6% din PIB, agreată de Bucureşti cu creditorii externi, FMI şi Comisia Europeană. Statul a atras bani de pe pieţele financiare fie sub formă de împrumuturi luate de la băncile comerciale, fie de la Comisia Europeană, în cadrul acordului extern de credit în valoare de 19,5 mld. euro.

Ultima mişcare făcută de către Guvern a fost contractarea a peste 1 mld. euro de la un grup de opt bănci mari de pe piaţă, printr-un club-loan. Dobânda la care statul s-a împrumutat variază, cei mai ieftini bani fiind împrumutaţi de la FMI şi Comisia Europeană, de circa 3-3,5%, în cazul club-loanului, aceasta ajungând în jurul valorii de 5%. Analistul economic Bogdan Baltazar a precizat pentru ­Business Standard că, deşi era o chestiune uşor de anticipat, cifrele privind valoarea împrumuturilor până în iulie confirmă faptul că este inevitabilă şi necesară o modificare a cadrului macroeconomic. “Era de aşteptat ca deficitul să fie mai mare de 4,6% din PIB, în condiţiile prăbuşirii încasărilor. Principalii indicatori macro vor fi modificaţi, cu siguranţă”, a precizat Baltazar. De asemenea, Daniel Dăianu, fost ministru de Finanţe, susţine opinia analistului Bogdan Baltazar.

“Nu credea nimeni în ţinta de deficit de 4,6% din PIB. Eu cred că, până la sfârşitul anului, va ajunge în jurul valorii de 6% din PIB”, a explicat Dăianu. Sursele de finanţare pe care le-a folosit Ministerul Finanţelor Publice pentru a acoperi cheltuielile bugetare sunt emisiunile de titluri de stat (aproximativ 2,5 miliarde euro în primele cinci luni, fără a lua în calcul refinanţările tilurilor aflate la scadenţă), un credit de un miliard de euro contractat de la bănci prin structura de club-loan, dar şi banii din prima tranşă de la Comisia Europeană, în sumă de 1,5 miliarde euro, care ar putea intra în vistieria statului chiar astăzi.

În ceea ce priveşte creditul contractat prin club-loan, preşedintele Traian Băsescu a confirmat ieri informaţiile publicate de Busi­ness Standard, potrivit cărora statul a împrumutat circa un miliard de euro de la bănci. În acest an, Finanţele au atras bani fie de pe piaţa locală, cu dobânzi cuprinse între 10% şi 14%, fie de la instituţii financiare internaţionale, în euro cu dobânzi de peste 3%.

La cele peste cinci miliarde euro se vor adăuga însă şi alte credite pentru acoperirea cheltuielilor, în condiţiile în care veniturile, reprezentând încasările de la populaţie şi companii, s-au prăbuşit în contextul crizei. De exemplu, pentru septembrie, este programată o emisiune de eurobonduri estimată la cel puţin 500 milioane de euro, care ar putea să aibă costuri de dobânzi în jurul valorii de 7-8%, după cum prognozează bancherii de investiţii.

Statul a folosit sau urmează să folosească aproape toate instrumentele pe care le are în mânecă, pentru finanţarea deficitului bugetar. Este vorba despre emisiuni de titluri de stat şi eurobonduri, împrumuturi de la bănci pe structura club-loan, împrumuturi de la instituţii financiare internaţionale.

Suma totală atrasă în 2009 prin intermediul acestor instrumente ar fi de aproximativ 7,16 miliarde euro, respectiv o pondere din PIB de 5,66%. Guvernul caută să se împrumute pentru un deficit mai mare decât cel estimat, de 4,6%, însă există posibilitatea ca deficitul să nu fie depăşit dacă Finanţele aleg să răscumpere o parte din titlurile de stat, potrivit analiştilor consultanţi de Business Standard. De asemenea, prima tranşă de cinci miliarde euro, din totalul de 12,95 miliarde euro de la FMI, a intrat deja în rezerva BNR. Dobânda la care statul s-a împrumutat de la FMI este de 3,5%.

Mai precis, pentru finanţarea deficitului bugetar din acest an, Gheorghe Pogea a anunţat că vor intra 2,5 miliarde euro de la Comisia Europeană în contul Trezoreriei, 1,5 miliarde în iulie şi 1 miliard de euro în ultimul trimestru. Banca Mondială va vărsa, de asemenea, 660 milioane de euro în acest an în vistieria statului, 300 de milioane în septembrie şi 360 de milioane în decembrie, la dobânzi de aproximativ 3%.

Ministerul condus de Pogea s-a împrumutat în ultimele cinci luni cu aproximativ 2,55 miliarde euro, suma neincluzând refinanţările de titluri de stat aflate la scadenţă. Emisiunile au fost în principal pe termen foarte scurt, cu maturităţi de la o săptămână până la trei ani. Ultimele emisiuni alte Finanţelor au avut un randament mediu cu puţin peste 10%, în condiţiile în care, la începutul anului, acestea aveau randamente care depăşeau 14%.

O misiune FMI va analiza în luna august cadrul macroeconomic al României, urmând ca ţintele de deficit bugetar şi contracţia PIB să fie modificate, experţii Fondului estimând în prezent un declin al economiei de 7-8% şi un deficit bugetar de aproximativ 7%.