Follow me!

Haosul creat de web 2.0

Prea multe aplicatii, prea multe feed-uri, prea multe retele sociale, prea multe conturi, prea multe parole, prea multi „prieteni" care apar asa in inbox de nicaieri, plini de entuziasm si semne de exclamare, cu mesajul "add me as a friend!!!". Acum ca ne-am obisnuit cu fenomenul si ca nu mai suntem coplesiti de noutatea lui, toate request-urile acestea de recunoastere publica a relatiei de un fel sau altul cu o anumita persoana ne fac sa ne punem problema: „is this person really my friend?”. Care sunt de fapt beneficiile pe care le aduce replicarea online a vietii noastre sociale si este timpul petrecut facand asta pierdut sau castigat? Ce se intampla atunci cand persoana care ne cere prietenia nu e o persoana, ci un brand care s-a hotarat sa iasa din chenarul bannerelor si sa se promoveze neconventional online?


Spam 2.0

La inceput era amuzant sa ne regasim prietenii online, dar acum ca devin din ce in ce mai multi si ca vor sa socializeze cu noi folosind absolut toate aplicatiile existente pe Facebook, devine exasperant. S-au inventat deja termeni pentru noul tip de spam, care nu consta tocmai in e-mail-uri nesolicitate, pentru ca ne-am dat acordul pentru ele la un moment dat sau i-am cunoscut candva pe expeditorii lor. „Bacn” (pronuntat „bacon”) sau „Fram” („friend spam”) se refera la toate mail-urile de notificare de la oameni care se afla in posesia adresei noastre de e-mail si care se pare ca si-au pus in cap sa ne distruga nervii: cereri de prietenie, invitatii de a explora noi retele sociale (ca si cum conturile pe care le avem deja nu ar fi destule), notificari despre jocurile cu care si-au pierdut ei timpul azi si despre prietenii pe care i-au mai descoperit online. Citeşte mai departe pe IQads