În ciuda confirmării tendinţei de scădere a dobânzilor, subscrierile nete, de 1,96 milioane de lei (467 milioane de euro), ale celor cinci fonduri monetare au contat pentru 10,5% din totalul activelor nete ale celor 51 de fonduri de pe piaţă, potrivit ultimei sinteze a Asociaţiei Administratorilor de Fonduri (AAF) din România.
În primele şapte luni ale acestui an, fondurile mutuale au ajuns la o valoare a activelor de peste două ori mai mare decât cea de la sfârşitul anului trecut sau decât cea din anul 2007, când criza nu îşi făcuse încă simţite efectele pe pieţele româneşti.
Subscrierile în fonduri monetare se datorează lichidităţii ridicate a acestui tip de plasamente, unele fonduri fiind folosite de companii, în managementul de trezorerie existând specializări chiar şi numai la acest capitol.
Fondul Simfonia 1, de pildă, administrat de BRD Asset Management, este cunoscut ca fiind mai degrabă un “fond de trezorerie scurtă”, cu plasamente pe termene mai scurte, potrivit oficialilor BRD AM. La 7 august, 14% dintre investitorii fondului deţineau 74% din activele nete ale acestuia, de 221 milioane de lei (52 milioane de euro). De asemenea, aproape o mie dintre investitorii fondului BCR Monetar, administrat de Erste Asset Management, sunt companii care deţin titluri ale fondului echivalând cu 24% din active.
BCR Monetar continuă să fie liderul pieţei, cu subscrieri de active nete de 115 milioane de lei (27 milioane de euro) la 31 iulie şi cu active de 534 milioane de lei (127 milioane de euro). Fondul Raiffeisen Monetar a atras al doilea mare volum de subscrieri nete de pe piaţă, de 72 milioane de lei (17 milioane de euro), fiind al doilea mare fond de pe piaţă, cu active de 356 milioane de lei (85 milioane de euro).
Numai alte două fonduri, BCR Obligaţiuni şi BT Obligaţiuni, cu plasamente în instrumente cu venit fix, şi un fond diversificat, Carpatica Global, au mai înregistrat subscrieri nete remarcabile, de peste zece milione de lei.
Progresie
>În primele şapte luni ale acestui an, activele fondurilor mutuale au ajuns 1,96 miliarde de lei (467 milioane de euro), o valoare de peste două ori mai mare decât cea de la sfârşitul anului trecut sau decât cea din anul 2007, când criza nu îşi făcuse încă simţite efectele pe pieţele româneşti
