Serviciile financiare vor continua sa ramana sectorul-tinta pentru investitorii straini, in timp ce deficientele din infrastructura vor permite demararea de proiecte, in parteneriat public-privat pentru extinderea si modernizarea drumurilor, cailor ferate si aeroporturilor.
“Necesitatile in infrastructura sunt majore in Romania. Daca am putea limita birocratia, aceste proiecte au potentialul de a schimba infatisarea mediului de afaceri din Romania si de a crea o paleta larga de noi oportunitati de investitii”, a declarat Nicholas Bruch, director editorial in Romania a Oxford Business Group. Potrivit Oxford Business Group, investitiile in capitalul uman, infrastructura si consolidarea institutiilor statului vor imbunatati nivelul mediu de trai, dar vor face din Romania un loc mai sigur si mai atragator pentru derularea afacerilor.
“Daca se aplica in mod corect, iar intarzierile sunt mentinute la un nivel inferior, fondurile vor juca un rol principal in atragerea viitorilor investitori si vor ajuta Romania in sustinerea nivelurilor record de Investitii Straine Directe inregistrate in ultimii ani”, considera Nicholas Bruch. Pentru acest an, Comisia Nationala de prognoza estimeaza un nivel al ISD de sapte miliarde euro, la care se adauga sumele atrase din fondurile post-aderare.
Ion Ghizdeanu, presedintele CNP, prognozeaza pentru acest an ca Romania va atrage fonduri in valoare de circa un miliard de euro, in contextul in care evantaiul de proiecte potentiale este mare.
“Fondurile post-aderare reprezinta cea mai buna sursa de investitii, pentru ca, in acest caz, nu se acorda nici dividende. Nivelul scazut de dezvoltare ne face sa avem nevoie de proiecte in mai toate domeniile”, puncteaza Ghizdeanu.
Utilizarea fondurilor europene reprezinta o oportunitate de dezvoltare economica a Romaniei, in contextul in care folosirea acestora ar insemna un influx anual de capital ce reprezinta, ca pondere, pana la 5% din Produsul Intern Brut.Cresterea actractivitatii Romaniei pentru investitorii straini, odata cu statutul de mediu investitional sigur si profitabil, ar putea atrage un numar sporit de fonduri de investitii, iar companiile multinationale ar putea proceda la relocarea unor segmente de dezvoltare in Romania.
“Companii precum Nokia, Renault sau Microsoft au profitat foarte repede de acest trend si, odata cu recunoasterea succesului lor, ne asteptam la si mai multe companii multinationale care sa-si mute o parte dintre segmentele de dezvoltare in Romania”, a concluzionat directorul editorial al Oxford Business Group, potrivit unui comunicat al organizatiei. In acest moment, demararea proiectelor finantate din fondurile post-aderare treneaza, chiar daca analistii estimau ca efortul de creditare luat in calcul de bancheri, pentru acest an, se cifreaza la doua-trei miliarde euro.
In conditiile in care cofinantarea din partea statului roman este de 15% pentru proiectele publice, inseamna ca pana la finele anului ar putea fi, teoretic, absorbite cateva miliarde de euro. Scenariul este putin plauzibil daca luam in calcul experienta statelor intrate anterior in Uniunea Europeana. In primul an dupa aderare, gradul de absorbtie s-a ridicat la doar 20%, din experienta celor zece state integrate inaintea Romaniei si Bulgariei. Gradul de absorbtie a fondurilor structurale si de coeziune atins in luna septembrie 2006 de statele intrate in Uniunea Europeana in valul 2004 se cifreaza intre 20%-30%, Slovenia fiind clasata pe primul loc, cu un coeficient de 34,1%, fiind urmata de Ungaria, cu 32,6%.
Proiectia bugetara a Uniunii Europene ia in calcul acordarea de peste 30 miliarde euro Romaniei, in intervalul 2007-2013, fonduri care vor fi utilizate pentru cele sapte programe operationale stabilite.
Contributie
Utilizarea fondurilor europene reprezinta o oportunitate de dezvoltare economica a Romaniei, in contextul in care folosirea acestora ar insemna un influx anual de capital ce reprezinta, ca pondere, pana la 5% din Produsul Intern Brut.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
