Avocatul Louis O'Neill, fostul şef al misiunii OSCE în R. Moldova din 2006 până în 2008, şi oficial al Direcţiei pentru relaţii cu Rusia a Casei Albe, în timpul mandatului lui Colin Powell, a atras atenţia, într-un material publicat pe site-ul Democracy News Analysis, că, odată cu scăderea sumelor de bani venite de la moldovenii plecaţi în străinătate şi odată cu dificultăţile întâmpinate de Rusia în a mai susţine financiar Transnistria, cele două părţi vor realiza că este în beneficiul reciproc să ajungă la un acord şi să coopereze.
"Fluxul constant de bani din afara graniţelor către R. Moldova şi Transnistria a redus motivaţia pentru o reformă structurală solidă. Părea că are loc o îmbunătăţire continuă a standardelor de viaţă. Dar acum că alegerile s-au încheiat, standardele de trai sunt pe cale să se prăbuşească. Poate că aceste fapte, combinate cu exaltarea privind relansarea relaţiilor între marile puteri, ar putea cataliza interesul pentru o rezolvare a conflictului transnistrean printr-o soluţie de compromis şi bună-credinţă. Dacă se va întâmpla aşa, atunci evidenţierea beneficiilor economice va fi esenţială pentru convingerea oamenilor de ambele părţi ale Nistrului că rezolvarea conflictului este în interesul lor personal şi direct", subliniază O'Neill.
"Am sfătuit adesea ţările donatoare să se asigure că sunt asigurate şi Transnistriei fonduri proporţionale, din moment ce este recunoscută la nivel internaţional ca făcând parte din R. Moldova. Acest lucru se poate dovedi însă cu două tăişuri, din moment ce autorităţile transnistrene refuză de obicei să participe alături de Chişinău în proiecte sponsorizate de donatori, chiar dacă beneficiul ar fi enorm", atrage atenţia fostul oficial OSCE.
Acum însă, susţine O'Neill, prin faptul că greutăţile economice sunt palpabile, ar trebui să se exercite o presiune la nivel înalt pentru a convinige părţile să lucreze împreună pentru proiecte de infrastructură şi programe de dezvoltare pe întreg teritoriul R. Moldova. "Chiar dacă transnistrenii se eschivează din nou, noua guvernare de la Chişinău va trebui să depună urgent eforturi pentru a realiza o reformă economică reală - reducând corupţia, modernizând sectorul bancar, întărind statul de drept şi responsabilizând aparatul birocratic - care va face R. Moldova mult mai atractivă pentru cetăţenii săi de pe ambele părţi ale Nistrului", punctează Louis O'Neill.
O'Neill atrage atenţia că FMI a estimat pentru R. Moldova o contracţie a economiei ţării cu 5% în 2009 şi o stagnare pentru anul viitor. De asemenea, este de aşteptat un deficit bugetar de 10%, o prăbuşire a balanţelor de plăţi, declinul investiţiilor străine şi, cel mai important, o reducere cu 33% a sumelor trimise în ţară de moldovenii emigranţi. "L a prima lovitură a crizei financiare, guvernul lui Voronin, care era de mult la putere, a făcut ce face adesea puterea. A crescut plăţile de ajutorare socială, a întărit artificial moneda naţională şi a asigurat în mod repetat populaţia Republicii Moldova că, având o guvernare mai bună decât alte ţări, este imună la calamităţile globale din alte părţi", comentează fostul ambasador OSCE.
"Dar cu un sistem bancar despre care abia merită să vorbeşti, cu un salariu mediu de 200 de euro şi cu o mare parte a populaţiei care practică o agricultură de subzistenţă, adevărul era mai apropiat de un vers al lui Bob Dylan - 'Când nu ai nimic, nici nu ai nimic de pierdut' (When you got nothing', you got nothin' to lose)", subliniază O'Neill.
Ultimul deceniu de aparentă creştere şi sănătate fiscală a R. Moldova s-a datorat, potrivit fostului înalt oficial OSCE, unui export foarte dependent de economia globală: afluxul de emigranţi muncitori moldoveni. Aceşti aproape un milion de emigranţi trimiteau acasă ruble, dolari şi euro pentru a întări o treime din PIB-ul ţării.
"Emigranţii moldoveni sunt divizaţi între Est şi Vest. Ca regulă generală, moldovenii mai săraci şi mai puţin educaţi s-au îndreptat către Rusia, care reprezenta o destinaţie foarte 'masculină' pentru construcţii, renovovări şi muncă sezonieră. Europa de Vest şi America de Nord au atras moldoveni oarecum mai educaţi şi pe aceia cu responsabilităţi mai puţin directe pentru gospodăriile lor (din cauza necesităţii vizelor). Aceste ţări reprezintă o destinaţie mai 'feminină', accentul căzând pe îngrijire medicală şi servicii", spune Louis O'Neill.
Nu este, bineînţeles, problematic în sine, din punct de vedere economic, faptul că o ţară săracă îşi trimite muncitorii peste hotare în căutarea unor salarii mai mari şi a unor oportunităţi mai bune, susţine fostul ambasador. Doi factori sunt esenţiali, însă, pentru dezvoltarea pe termen lung a ţării, avertizează el. "Este important ca banii care sunt trimişi în ţară să fie folosiţi în mod productiv şi trebuie ca cel puţin o parte din expatriaţii mai înzestraţi să revină în ţară pentru a construi o naţiune de succes. Ceea ce s-a văzut până acum în R. Moldova a fost exact opusul", subliniază fostul şef al misiunii OSCE din Chişinău.
"Adunarea şi folosirea eficentă a banilor din străinătate pentru investiţii în proiecte productive au fost sufocate chiar de caracterul economiei locale, care este o combinaţie de corupţie, sistem financiar închis şi o forţă de muncă compusă din oameni care îşi duc traiul de pe o zi pe alta, în timp ce o mică parte a societăţii se bucură de cultura paradoxală a consumului opulent. În Chişinău se pot vedea multe case noi, BMW-uri negre şi elegante şi soţii de mafioţi îmbărcate în costume Prada, în timp ce infrastructura ţării se degradează tot mai tare în jurul lor. Astăzi, în ţară se întorc marea parte a muncitorilor, în timp ce emigranţii cu locuri de muncă măcar semicalificate se agaţă de ceea ce au în altă ţară", spune O'Neill.
O bună parte dintre miile de oameni care au manifestat împotriva rezultatelor alegerilor era cu singuranţă proaspăt întoarsă de peste hotare şi cel mai probabil fără un loc de muncă, consideră fostul oficial al OSCE. Acesta spune că rămâne de văzut dacă aceşti expatriaţi reveniţi - al căror număr ar putea ajunge la zeci de mii sau chiar mai mult - vor forma o forţă politică în R. Moldova, în contextul în care "plaforma de 'lapte şi miere' a stabilităţii comuniste este destabilizată".
Totuşi, atrage atenţia O'Neill, economia R. Moldova condusă de clanuri pare foarte progresivă în comparaţie cu regiunea separatistă transnistreană. Producţia economiei foarte industrializate a Transnistriei a ajuns la colaps. Douăzeci şi trei dintre cele 114 companii industriale majore şi-au închis deja porţile în 2009. Moneda locală, rubla transnistreană, este şi mai virtuală decât leul moldovean. Fără generoasele subvenţii din partea Federaţiei Ruse, inclusiv achiziţionarea gazului pe datorie (care a ajuns între timp la 1,5 miliarde de dolari), această regiune nu ar fi în stare să plătească nici măcar măruntele salarii şi pensii necesare. Aceste costuri nu însemnau nimic pentru Moscova, atât timp cât preţul petrolului era în creştere. Dar în situaţia actuală asemenea fonduri nelimitate s-ar putea dovedi tot mai dificile, consideră fostul ambasador OSCE.
"Conflictul îngheţat din Transnistria, care durează deja de 18 ani, are un rol important în menţinerea unor performanţe scăzute ale economiei. Ambele zone sunt izolate şi marginalizate. De exemplu, nu există un zbor direct din R. Moldova la Kiev, iar aeroportul din Transnistria a fost închis de mai mulţi ani din cauza conflictului, existând şi o luptă aprigă care se inflamează periodic pentru controlul căilor ferovoiare. Coridorul de transport european IX este întrerupt, iar serviciile guvernamentrale care funcţionează în paralel spulberă eficienţa şi economia. În timp ce restul lumii se îndreaptă către libera circulaţie a bunurilor, serviciilor şi oamenilor, bariere artificiale stau aici în calea contactelor umane şi comerciale. În ambele zone, corupţia, încurajată de elite oportuniste şi un stat de drept nedezvoltat, descurajează inovaţia şi investiţiile", conchide O'Neill.
Sursa: NewsIn
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
