Fostul ministru al Mediului Costel Alexe a fost trimis în judecată, luni, de DNA pentru luare de mită și instigare la delapidare. Actualul președinte al Consiliului Județean Iași este acuzat de procurori că a cerut șpagă tablă în valoare de aproape 100.000 lei. PSD Iaşi a transmis că alianța locală cu PNL se află pe un butoi de pulbere din cauza lui Costel Alexe și a lansat un apel public către organizația locală a liberalilor, dar și către premierul Ciucă, președinte al PNL, să clarifice lucrurile în ceea ce priveşte situaţia politică a lui Costel Alexe, după ce acesta a devenit vicepreședinte al filialei PNL Iași. Comunicatul integral al DNA  În cauza mediatizată prin comunicatului de presă nr. 360/VIII/3 din 28 aprilie 2021, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de Combatere a Corupției au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților: ALEXE COSTEL, la data faptelor ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor, pentru săvârșirea infracțiunilor de: – luare de mită, – instigare la delapidare, Persoană fizică, la data faptelor director general în cadrul unei societăți comerciale cu activitate în siderurgie, pentru săvârșirea infracțiunilor de: – dare de mită, – delapidare, – participație improprie la fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, Cinci persoane fizice, pentru săvârșirea unor infracțiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată comise sub forma autoratului și a participației improprii. În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut, în esență, următoarea stare de fapt: La data de 6 aprilie 2020, inculpatul Alexe Costel, în calitate de ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor ar fi pretins, în mod direct, de la o persoană din conducerea unui combinat siderurgic, mai multe produse din tablă (tablă cutată, țeavă pătrată, țeavă rectangulară și rulouri de tablă) în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor sale de serviciu referitoare la alocarea, cu titlu gratuit, către fabrica respectivă, a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră și la monitorizarea măsurilor luate de această fabrică pentru închiderea unui depozit de deșeuri neconforme (haldă de zgură). Depozitul respectiv era unul dintre cele 68 de depozite neînchise pentru care statul român a fost condamnat de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, în anul 2018, pentru neîndeplinirea obligației asumate ca stat membru al UE de a le închide cât mai repede. Ca urmare, România trebuie să raporteze periodic situația depozitelor menționate în cuprinsul hotărârii CJUE. Foloasele respective, în cantitate de 22 tone, ar fi fost primite în zilele de 23 aprilie 2020 și 07 iulie 2020, la punctul de lucru al unei societăți comerciale administrată de o persoană apropiată ministrului, inculpată în prezenta cauză. Valoarea foloaselor ar fi fost primite ca mită de fostul ministru cu acceptul directorului general al societății respective, trimis în judecată în prezenta cauză, și se ridică la suma de 99.956 lei, ce constă în contravaloarea produselor siderurgice, a manoperei și a transportului. Ulterior, pentru a crea o aparență de legalitate scoaterii din gestiune și remiterii cu titlu de mită a produselor siderurgice, directorul general ar fi determinat două subalterne (trimise în judecată în aceeași cauză) să încheie două contracte de sponsorizare cu o asociație controlată de ceilalți trei inculpați, persoane fizice. În perioada decembrie 2020 – ianuarie 2021, pentru a-și crea un „alibi juridic” necesar justificării primirii foloaselor necuvenite, aceleași trei persoane au întocmit mai multe documente false (contracte de închiriere, note contabile, etc.). În cauză s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor primite în contextul de mai sus. Dosarul a fost trimis spre judecare la Înalta Curte de Casație și Justiție cu propunere de a se menține măsurile asigurătorii dispuse în cauză. Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță spre judecare, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție. Menționăm că prezentul comunicat a fost întocmit în conformitate cu art. 28 alin. 4 din Ghidul de bune practici privind relația sistemului judiciar cu mass media, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 197/2019.