Palatul poartă semnătura lui Paul Smărăndescu, unul dintre cei mai prolifici arhitecţi ai României secolului XX. În aceeaşi perioadă cu ridicarea clădirii din Matei Millo 7, Paul Smărăndescu a mai proiectat monumente arhitectură precum Palatul Societăţii Astra Română (Piaţa Rosetti), Palatul Dacia România (Bulevadul Magheru) sau Palatul Societăţii Creditul Rural (Bulevardul Brătianu/ Strada Doamnei).
Activitatea intensă a zonei a făcut ca această proprietate să se transforme într-un adevărat centru de afaceri al acelor vremuri. Zona delimitată de Calea Victoriei, Bulevardul Regina Elisabeta de astăzi şi Parcul Cişmigiu includea sediilor celor mai importante redacţii de presă şi tipografii precum Adevărul sau Universul, aceasta din urmă găsindu-şi adresa tot în cadrul unei clădiri impresionante semnate de Paul Smărăndescu pe strada Brezoianu nr. 23. Totodată, importanţa zonei a determinat construirea Palatului Telefoanelor, 1931-1933, fiind prima clădire modernistă însemnată din Bucureşti, la doar câţiva paşi de Matei Millo 7.
Anii ’30 au reprezentat şi o perioadă de consolidare a statutului de centru comercial, Matei Millo 7 având ocupanţi precum Fabrica de hârtie Letea, o agenţie de publicitate (Rador Orient Radio), o fabrică de faianţă (Salzberg&Gronen), Vinurile Brătianu, Ziarul Bukarest Post, dar şi birouri ale unor liber profesionişti, ingineri şi doctori.
Deşi, de-a lungul timpului zona a schimbat ocupanţii săi, amplasarea în inima Bucureştiului a făcut ca aceasta să îşi păstreze atractivitatea.
