Fotografia momentului ne arată că din punct de vedere al numărului de decese, România stă mult mai bine decât statele europene care au fost crunt afectate de epidemia de coronavirus. Dacă ne uităm pe graficul care ne prezintă evoluția deceselor în primele 22 zile de când s-a raportat prima victimă în fiecare dintre țări, observăm că România se află la jumătatea cazurilor raportate în Germania și cu mult sub cele din Italia și Spania. Dar se află sub Franța, țară care deși a raportat primul deces a avut un demaraj foarte lent, cu multe zile în care a rămas la 1-2 morți, dar care a avut apoi o evoluție bruscă.   Prelucrare după datele prezentate de https://www.worldometers.info/   Ce observăm la graficele de mai sus? Că România prezenta situația Spaniei până în ziua 10 de la raportarea primului deces și jumătate din ceea ce avea Italia. Italia ajungea în ziua a 10 în data de 1 martie, iar Spania în 12 martie. La noi, încă nu începuse șirul deceselor și mai urmau câteva zile de liniște. Dar, pe atunci începeau îngrijorările. Acestea s-au amplificat în zilele următoare când numărul de decese a crescut brusc în cele două state. Astfel, Italia a sărit de la 41 de decese în ziua 10 a 1.266 în ziua 22, în timp ce Spania a plecat de la 86 și a ajuns la 2.991. Noi am avut primul deces în ziua de 22 martie și am ajuns în data de 12 aprilie, după 22 de zile, la borna de 316. Cu mult sub Italia și Spania!   În schimb, părea să intrăm în schema Germaniei, țară despre care se spune că a controlat cel mai bine coronavirusul prin numărul mare de testări și prin performanța sistemului medical. În ziua 10 noi aveam 82 de decese, iar nemții 28. Până acum am sărit de pe schema evoluției din cele două state. Germania a raportat mai mulți morți în ziua 17, 206 comparativ cu 196. În ziua 22, noi avem 316 morți iar nemții 645, mai mult decât dublul.    România a raportat primul deces cu mult în urma Franței, Italiei, Spaniei și Germaniei. S-a spus că vom avea și noi o explozie la un moment dat, cu întârzierea de rigoare, însă după cum am văzut mai sus panta creșterii numărului de decese în primele 22 de zile e constantă și deloc abruptă, comparativ cu Italia, Spania și Germania.     De ce avem mai puține cazuri ca la alții? Oficialii români susțin că au fost alertați din timp de amploarea epidemiei, vâzând ce se întâmplă în Italia, și au luat măsurile care se impun pentru reducerea impactului. Deocamdată, România stă foarte prost la numărul de testări, comparativ cu celelalte state, fapt ceea ce afectează imaginea reală a infectărilor. Până în prezent, România are 3.240 de teste la un milion de locuitori, față de 5.114 în Franța, 12.833 în Spania, 15.730 în Germania sau 16.065 în Italia. Și trebuie să ținem cont că fiecare dintre aceste state au o populație cu mult peste cea a României. Ar mai putea fi un aspect. Zilele trecute, cercetătorii de la Universitatea din Gand (UGent) au spus că diferența genetică dintre locuitori explică de ce noul coronavirus face mai multe victime în anumite țări. Aceasta ar explica, după ei, de ce țările scandinave sau cele din Europa de Est, unde ne încadrăm și noi, par mai puțin afectate decât alte regiuni ale lumii, scrie Le Soir. Conform cercetătorilor, cu cât mai mulți cetățeni au polimorfism D (polimorfismul fiind o variație între indivizi a secvenței de gene) al genei respective, cu atât a fost mai mic numărul de decese în acea țară. “În general, cu cât mergem mai spre estul Europei, cu atât este mai curent polimorfismul genei ACE1”, explică profesorul Joris Delanghe. “În același timp, vezi că gravitatea epidemiei de Covid-19 scade pe măsură ce treci din Europa occidentală în Europa centrală și de est”. Până la 41% din diferențele de contaminare între țări se pot explică prin frecvența acestui polimorfism particular.   Spre vârful epidemiei Foarte mulți dintre oficialii români susțin că vârful epidemiei va fi atins imediat după Paștele Ortodox. Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, a declarat că deși în momentul de față situația în România este oarecum stabilă, există un factor care trebuie luat în considerare în ceea ce privește viitoarea dinamică a cazurilor de Covid-19. ”Rămânem în aceleași estimări, care evoluează în dinamică în funcție de un aflux din afara țării noastre de concetățeni. Gândiți-vă ca într-o casă în care am făcut curat și intră cineva încălțat. În măsura în care noi încercăm să izolăm, să identificăm, să tratăm niște focare, ca în acele focare să-și facă boala, mai vin din afară. Noi estimăm ca la o săptămână, 10 zile după sărbătorile pascale când s-ar fi întors toți concetățenii noștri să avem un vârf. Sperăm ca acest vârf, și mă repet, să fie un vârf lin, să nu fie un vârf ascuțit cu o multitudine de cazuri, care să ne blocheze, și apoi, la un 3-4 săptămâni să ne pregătim de o scădere a numărului de cazuri noi și să putem să ne gândim la o pantă descendentă a pandemiei”, a declarat ministrul Sănătății.   Și Horațiu Moldovan, secretar de stat în Ministerul Sănătății, merge pe varianta vârfului de după Paștele Ortodox. ”Acest lucru se confirmă, este rezultatul unei analize statistice pe care am făcut-o permanent. Dacă acest vârf este însă suficient de mic, sistemul medical îl poate gestiona. Toată speranța noastră și pe ce mizăm este să absorbim toți pacienții în spitale, să-i putem îngriji, să nu avem un număr brusc mai mare, care să depășească numărul de locuri pe care îl avem”, a declarat secretarul de stat în Ministerul Sănătății, Horațiu Moldovan, la Digi24.   Cu toate acestea, ministru Tătaru a anunțat că urmează ”două săptămâni” foarte grele. Urmează Paștele Ortodox când se așteaptă o încălcare mai mare a restricțiilor ce privesc distanțarea socială și risc de import de noi cazuri. Dacă ne referim numărul de intrări în țară, trebuie să notăm ponderea românilor veniți din străinătate în totalul cazurilor de infectare cu coronavirus este în continuă scădere, ajungând la 11% din total până în 5 aprilie, relevă o analiză realizată de Institutul Național de Sănătate Publică (INSP). Totuși, a crescut semnificativ numărul persoanelor depistate pozitiv care nu au avut contact cu un bolnav, iar Suceava, București, Timiș și Neamț au cele mai multe îmbolnăviri la care nu se știe sursa.