Francul a continuat să crească faţă de euro

Francul a urcat marţi cu 5%, apropiindu-se de paritate faţă de euro la un record istoric de 1,0075 franci/euro, şi se tranzacţionează miercuri la un curs de 1,0387 franci/euro.

Banca Elveţiei a anunţat miercuri şi cu o săptămână în urmă măsuri agresive de creştere a lichidităţii francului pe pieţele monetare, inclusiv tranzacţii valutare swap şi reducerea dobânzii în banda 0-0,25%, dar nu a intervenit direct în piaţă.

Analiştii consideră că aprecierea francului nu poate fi oprită decât prin intervenţia directă a băncii centrale sau prin introducerea unor mecanisme de control al fluxurilor de capital.

Alături de aur, francul elveţian este considerat unul dintre puţinele active sigure rămase pentru investitorii care caută să-şi adăpostească averile de criza datoriilor de stat din Europa şi de problemele economice ale Statelor Unite.

"Credem că Banca Elveţiei va continua să combată aprecierea francului în această manieră, însă pieţele vor duce propria luptă. Se pare că vor un test de paritate euro-franc. Cu sau fără intervenţie, francul rămâne adăpostul preferat de investitorii de pe pieţele valutare", a deciarat un analist al Informa Global Markets.

Investitorii apreciază francul în perioade de criză datorită stabilităţii politice din Elveţia, poziţiei neutre adoptate de ţară, nivelului scăzut al datoriei guvernamentale şi excedentului de cont curent.

Popularitatea monedei elveţiene a fost amplificată recent de atractivitatea tot mai scăzută a dolarului şi a monedei euro.

Exportatorii elveţieni au cerut Băncii Elveţiei şi guvernului să ia măsuri, iar banca centrală admite, în comunicatul transmis miercuri, că aprecierea puternică a francului afectează dezvoltarea economică a Elveţiei.

Nestle, cel mai mare producător de alimente din lume, a anunţat miercuri că aprecierea francului i-a redus veniturile din vânzări cu 13,8% în prima jumătate a anului, deşi din punct de vedere operaţional afacerile grupului au avut performanţe solide.

"La acest curs, este imposibil ca exportatorii elveţieni să rămână competitivi, deci era nevoie de măsuri. Banca Elveţiei ezită clar să acţioneze pe partea de cerere după intervenţia încheiată fără succes în 2010, dar pe de altă parte ar putea opta pentru dobânzi negative", comentează un analist al Sarasin.

Banca centrală a fost criticată dur de politicieni şi de opinia publică după ce a raportat pierderi uriaşe în urma unor intervenţii nereuşite derulate în urma crizei financiare globale, în 2009 şi 2010, pentru a stopa aprecierea francului.

Elveţia a apelat ultima dată la dobânzi negative în anii '70, când francul era propulsat de criza petrolului, însă măsura nu a avut un impact semnificativ atunci şi ar putea fi dificil de implementat în prezent, într-o economie atât de deschisă.

"O dobândă negativă ar putea funcţiona. Un risc semnificativ asociat acestei variante este însă impactul asupra sectorului bancar", scriu şi analiştii Nomura într-un studiu.

Guvernul elveţian a respins luna trecută impunerea unor controale de capital sau implementarea unor reduceri de taxe pentru exportatori pentru a ajuta economia, dar a anunţat luni, după o şedinţă de urgenţă privind aprecierea francului, că analizează noi măsuri.