Frânele agriculturii: terenuri fărâmiţate şi subvenţii mici

Fărâmiţarea terenurilor, modul de acordare a subvenţiilor, întârzierea plăţilor către fermieri de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) sunt principalele probleme ale agriculturii româneşti la momentul actual, identifi cate de oamenii de business din agricultură prezenţi la dezbaterea organizată de Business Standard în cadrul proiectului Guvernul Privat.

În acelaşi timp, aceştia cred că ar trebui renegociate cu Uniunea Europeană anumite părţi din capitolul Agricultura,ce nu mai corespund realităţii curente. “Problema majoră a agriculturii româneşti este fragmentarea extremă. Ferma medie este de două hectare, iar la animale avem o fermă de două vaci. Nu se poate discuta despre efi cienţă în acest cadru şi nu se pot încheia parteneriate cu producătorii mari, deoarece nu există posibilitatea de a avea grijă de teren, de a lucra performant. La animale nu putem vorbi nici măcar despre accesarea subvenţiilor europene”, a declarat Ştefan Pădure, vicepreşedintele Angst. Nu în ultimul rând, ar trebui renegociate cu Uniunea Europeană anumite părţi din capitolul Agricultura, pentru a corecta unele greşeli făcute de guvernările anterioare,

dar şi pentru a conecta realitatea autohtonă la actualitatea europeană. “Una dintre cele mai mari probleme din agricultură este faptul că, în ţara noastră, subvenţiile agricole acordate la hectar sunt mult mai mici decât cele din UE. Din această cauză, produsul fi nal este mai scump în România decât în Europa şi nu putem vorbi, astfel, despre o concurenţă loială. Consider că această problemă ar putea fi rezolvată printr-o bună renegociere a directivelor agricole care privesc România şi care au fost negociate în perioada de preaderare la UE’’, a afi rmat Adrian Porumboiu, preşedintele Racova Com Agro-Pan Vaslui şi unul dintre cei mai mari producători de cereale din România. Acesta declară că există precedente de acest gen, iar România nu ar fi singura ţară care ar apela la o “renegociere”. Exemple sunt polonezii şi ungurii. La rândul lor, au negociat destul de prost în perioada de preaderare, dar apoi şi-au rezolvat problema printr-un “tupeu argumentat”. De aceeaşi părere este şi Viorel Marin, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Industriilor de Morărit şi Panifi caţie din România, care spune că cel puţin pe partea de cereale există destule lacune.
“Ai noştri au negociat producţie mare de soia şi producţie mică de porumb. Evident că se pot redeschide discuţiile, toată lumea face continuu declară Marin. În acelaşi timp, fi e că este vorba despre agricultori, fi e că este cazul unor procesatori, există nemulţumiri legate de întârzierea cu care APIA face plăţile. Soluţia ar fi un act normativ care să stipuleze termenele la care să fie făcute plăţile, dar şi sancţiunile pentru cei vinovaţi de întârzieri, susţine Ovidiu Gheorghe, director general al Patronatului Naţional al Viei şi Vinului.