"Chiar şi cu ajutor de la FMI, 2009 şi 2010 vor fi ani dificili. Creşterea va fi negativă în acest an şi aproape de zero în anul următor, ca urmare a situaţiei economice mondiale. Însă politicile guvernamentale ar trebui să permită României să evite înrăutăţirea efectelor crizei şi să creeze o economie flexibilă şi mai competitivă", a spus Franks, într-un interviu publicat pe pagina de internet a FMI.
FMI a anunţat oficial, luni seară, că acordul de finanţare cu România pe doi ani a fost aprobat de către consiliul său executiv şi a precizat că prima tranşă, de 4,37 miliarde DST (4,9 miliarde euro sau 6,6 miliarde dolari) este disponibilă imediat. Anterior, reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu, declara că prima tranşă din finanţarea aprobată luni de consiliul executiv al FMI va fi distribuită între 24 şi 48 de ore.
În 24 martie, România a ajuns la un acord pentru o finanţare totală de 19,95 miliarde euro, din care 12,95 miliarde euro de la FMI, 5 miliarde euro de la Comisia Europeană, 1 miliard euro de la Banca Mondială şi 1 miliard euro de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Banca Europeană de Investiţii (BEI) şi International Finance Corporation (IFC).
Ajutorul convenit cu FMI acoperă trei arii principale, anume consolidare fiscală, reformă bancară şi reducerea inflaţiei, care vor duce la restabilirea stabilităţii financiare, a precizat Franks, care a adăugat că guvernul României a luat deja măsuri pentru a restrânge deficitul fiscal, în special prin diminuarea cheltuielilor, şi s-a angajat să crească investiţiile publice pentru a asigura o îmbunătăţire pe termen lung a competitivităţii.
Autorităţile române au convenit cu FMI încadrarea în anumite ţinte de deficit pe fiecare trimestru, astfel încât, la finalul lunii decembrie, acesta să nu depăşească 24,3 miliarde de lei. Pentru primul trimestru, ţinta de deficit este de 8,3 miliarde lei, pentru finalul trimestrului doi - de 14,5 miliarde lei, iar pentru sfârşitul celui de-al treilea trimestru - de 18,6 miliarde lei. În iulie, o delegaţie a Fondului este aşteptată la Bucureşti pentru a evalua respectarea ţintei convenite pentru jumătatea anului.
FMI a impus autorităţilor române şi adoptarea unor politici fiscale şi salariale restrictive, pentru a reduce treptat deficitul bugetar de la 4,9% din PIB în 2008 la 4,6% în acest an, 3,6% în 2010 şi 2,7% din PIB în 2011.
"Pentru a se asigura că grupurile vulnerabile din societate nu sunt afectate foarte grav de reformele din sectorul bugetar, guvernul trebuie să ia măsuri de protecţie a angajaţilor prost-plătiţi din sectorul public, a pensionarilor cu venituri mici şi a altor categorii expuse efectelor recesiunii economice, prin relansarea cheltuielor nete pentru siguranţa socială", a precizat reprezentantul FMI.
În plus, adoptarea unor politici salariale prudente ar putea ajuta şi la temperarea creşterii preţurilor, pentru ca banca centrală să-şi atingă ţinta de inflaţie chiar din acest an, după doi ani la rând de ratare a obiectivului. Aducerea inflaţiei în interiorul intervalului ţintei BNR este, de altfel, unul din obiectivele fixate prin acordul de finanţare aprobat luni de boardul FMI.
FMI prevede că BNR va reuşi să-şi atingă la limită ţinta de inflaţie fixată pentru acest an, de 3,5% plus sau minus un punct procentual (2,5-4,5%), estimând că rata anuală a inflaţiei va coborî la 4,5% în decembrie.
Franks a mai explicat că Guvernul ia măsuri pentru ca sectorul bancar să rămână sănătos şi să poată interveni dacă o bancă este în pericol. De asemenea, el a spus că autorităţile au convins băncile să vină cu capital suplimentar ca o asigurare împotriva unor pierderi viitoare, iar băncile străine din România s-au angajat să-şi păstreze banii în ţară.
Sursa:NewsIn
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
