Franks, FMI: Fondul ar fi sprijinit şi o altă soluţie de reducere a deficitului bugetar

"Am discutat cu autorităţile un număr mai mare de opţiuni şi am fi sprijinit autorităţile dacă ar fi ales această variantă (de reducere drastică a cheltuielilor - n.r.) sau alta. În final, Guvernul a ajuns la concluzia că cea mai bună soluţie este cea care a fost luată. Sprijinim această deczie. Guvernul a avut obligaţia să adopte opţiunea cea mai adecvată pentru ţară şi noi sprijinim faptul că ei s-au angajat la acest lucru", a declarat pentru MEDIAFAX Jeffrey Franks.

Franks a declarat că, în cadrul discuţiilor care au avut loc la Bucureşti, Fondul a propus o serie de variante care includeau majorări de taxe, dar şi Guvernul avea la un moment printre variantele sale opţiunea creşterii taxelor.

"Am discutat un număr mai mare de opţiuni. Am pus anumite variante pe masă, dar şi Guvernul a pus anmite variante pe masă. Variantele pe care le-am pus noi pe masă includeau majorări de taxe. Unele dintre opţiunile Guvernului discutate la un anumit moment includeau majorări de taxe. În final, ei (Guvernul – n.r.) au luat decizia că cea mai bună soluţie este de a inversa creşterile de cheltuieli care s-au realizat în anii anteriori", a spus Franks.

În urma negocierilor cu instituţia financiară internaţională, autorităţile române au ales un program de restrângere a cheltuielilor publice, printre măsuri figurând reducerea cheltuielilor salariale cu 25% şi a pensiilor cu 15%.

Reprezentntul FMI a explicat că, deşi Fondul Monetar Internaţional a discutat cu Guvernul soluţia unor propunei echilibrate, care ar fi adus un plus de venituri la buget, Executivul a fost "puternic devotat" ideii că problema finanţelor publice din România a venit în mare măsură de pe partea de cheltuieli.

"Există plusuri şi minusuri pentru oricare opţiune, dar după cum am spus în comunicatul publicat de Fond vineri nu există soluţii uşoare (...). Orice alegere sau opţiune de a închide decalajul bugetar necesită o anumită doză de durere, pentru că ajustarea este dureroasă. Guvernul trebuie să decidă, şi autorităţile suverane din România trebuie să decidă, care este cea mai puţin dureroasă cale, sau care este cea mai eficientă cale pentru închiderea acelui decalaj, iar noi vom repecta acea decizie", a mai spus Franks.

Directorul general al FMI, Dominique Strauss-Kahn, a declarat săptămâna trecută la postul de televiziune France 2 că FMI a propus Guvernului majorarea impozitelor, în special pentru cei mai bogaţi, dar autorităţile din România au luat decizia tăierii salariilor funcţoionarilor.

"Guvernul român ne-a spus: Vom taia 20 - 25% din salariile funcţionarilor. Noi am spus nu, nu luaţi această măsură dacă vreţi să faceţi economii, măriţi impozitele şi mai ales impozitele pentru cei mai bogaţi. Guvernul a spus nu, noi suntem cei care decidem. Şi acesta este adevărul: Guvernul decide întoteauna, nu FMI. Noi spunem doar: Asta e situaţia şi care e drumul de urmat pentru a vă reveni. Guvernul propune măsurile, guvernul român le-a ales", a spus directorul FMI.

În replică, ministrul Finanţelor, Sebastian Vlădescu, a afirmat că FMI a propus în mod constant ajustarea cheltuielilor salariale cu minimum 20%, majorarea TVA la 24% şi a cotei unice la 20%, măsuri care ar fi afectat întreaga populaţie, şi că nu înţelege cum aceste impozite ar taxa mai mult doar persoanele bogate.

"Fondul Monetar Internaţional a considerat în mod constant că reducerea cheltuielilor salariale şi sociale este obligatorie pentru o corectă ajustare a deficitului bugetar. Pe parcursul discuţiilor, FMI a propus în mod constant ajustarea cheltuielilor salariale cu minimum 20%, majorarea TVA la 24% şi a cotei unice la 20%. În niciunul din scenariile analizate cu FMI nu a fost exclusă reducerea imediată a salariilor în sectorul bugetar cu minimum 20%. Îmi este greu să înţeleg în ce măsură creşterea TVA la 24% şi a cotei unice la 20% i-ar afecta doar pe cei bogaţi. Ar fi fost afectată întreaga populaţie a României, inclusiv persoanele care în anul 2009 au suportat primul val al reducerilor de venituri, generate de efectele crizei economice la nivelul sectorului privat", a spus Vlădescu.

România are în derulare un program de împrumuturi externe în valoare de 20 miliarde euro de la FMI, Uniunea Europeană, Banca Mondială şi BERD, condiţionat printr-o serie de obiective economice, fiind vizată în principal reducerea deficitului bugetar.