"'Vom lua o decizie în problema taxării tranzacţiilor financiare care implică Franţa înainte de sfârşitul lunii ianuarie", a declarat postului de televiziune BFMTV, Henri Guaino, consilier special al preşedintelui francez, Nicolas Sarkozy. "Pregătită să dea acest exemplu, Franţa se va ralia unei decizii europene odată ce aceasta va fi luată", a adăugat el, declarând că Germania "şi-a dat acordul" asupra principiului unei asemenea taxe.

 

Germania şi Italia au reacţionat imediat, exprimându-şi dezaprobarea faţă de iniţiativa Franţei şi reamintind angajamentele comune. "Poziţia Germaniei este neschimbată: (...) obiectivul este de a institui o taxă asupra tranzacţiilor financiare pe ansamblul Uniunii Europene", a declarat Steffen Seibert, purtătorul de cuvânt al guvernului de la Berlin. În replică la declaraţiile venite de la Paris, el a mai precizat că, la sfârşitul lunii decembrie, ministrul german de finanţe, Wolfgang Schauble, a anunţat că Germania şi Franţa au convenit numai asupra "clarificării" situaţiei în cadrul UE în primele luni ale noului an.

 

La rândul său, premierul italian, Mario Monti, aflat în vizită la Paris, consideră că un demers "singular" al Franţei nu este de dorit. El crede că este "necesar ca statele europene să nu instituie unilateral" o asemenea taxă. Şi Comisia Europeană a pledat vineri în favoarea unei "abordări coerente" a statelor membre în problema taxării tranzacţiilor financiare.

 

Comisia Europeană a propus la sfârşitul lunii septembrie instituirea începând cu anul 2014 a unui sistem de taxare a tranzacţiilor financiare prin care s-ar putea obţine venituri de circa 55 de miliarde de euro pe an. Sistemul de taxare prevede un impozit de 0,1% pe valoarea acţiunilor şi a obligaţiunilor şi de 0,01% pentru celelalte produse financiare.

 

Premierul francez, Francois Fillon, a declarat la sfârşitul întrevederii cu omologul său italian că Parisul şi Roma "sunt de acord cu propunerea Comisiei", dar a cerut ca o decizie să fie adoptată cât mai repede.

 

Există şi anumite state europene care se opun unei asemenea iniţiative, chiar dacă ea ar fi adoptată în cadrul UE. Astfel, Marea Britanie se teme pentru viitorul centrului financiar londonez, în timp ce Suedia este descurajată de eşecul unui proiect propriu în anii 90. În aceste condiţii, această taxă ar putea fi adoptată numai de un grup de state europene, cum ar fi cele din zona euro.

 

Subiectul a fost dezbătut şi la ultimul summit G20, SUA şi China declarându-se împotriva acestei taxe.

 

Franţa a anunţat cu câteva săptămâni în urmă că va coopera cu Germania la elaborarea unei propuneri concrete prin care să se stabilească nivelul acestei taxe până pe data de 23 ianuarie, astfel încât această iniţiativă să fie introdusă pe agenda Consiliului European de pe 30 ianuarie. Dar cu trei luni înainte de alegerile prezidenţiale din Franţa, Parisul doreşte să grăbească lucrurile, întrucât nepopularul Nicolas Sarkozy vrea să se prezinte ca preşedintele care a încercat să reformeze Franţa "până la capăt".

 

"Această taxă nu are sens decât dacă va fi aplicată la nivel mondial", a avertizat Baudouin Prot, un apropiat al puterii de la Paris şi preşedinte al primei bănci franceze, BNP Paribas, avertizând asupra riscului delocalizării activităţilor economice şi al scăderii competitivităţii.