Franţa şi Germania au avut câştig de cauză în disputa din UE referitoare la sectorul energetic

"S-a ajuns la un acord asupra elementelor esenţiale" ale unei serii de proiecte de lege vizând deschiderea mai mare a pieţei energetice a UE către concurenţă, a conchis vineri ministrul sloven al economiei, Andrej Vizjak, după o lungă zi de negocieri a miniştrilor europeni care au în portofoliu energia.

"Toate statele membre au dat dovadă de bunăvoinţă pentru a ajunge la un compromis", a declarat cu satisfacţie şi comisarul european pentru energie, Andris Piebalgs.

Statele membre, începând cu Germania, şi-au manifestat până în ultimul minut divergenţele în legătură cu anumite puncte tehnice ale acestor texte, ceea arată că şi negocierile viitoare vor fi furtunoase.

Ceea ce s-a obţinut a fost ca nicio ţară să nu fie obligată să-şi dezmembreze marile sale grupuri energetice, cum ar fi EDF şi GDF în Franţa şi E.ON şi RWE în Germania.

Pentru a stimula mai mult concurenţa pe piaţa europeană şi pentru a determina astfel scăderea preţurilor, Comisia Europeană dorea ca producătorii de energie să se separe total de reţelele prin care îşi transportă producţia (gazoducte şi linii de înaltă tensiune), cerându-le să le vândă sau să le dea în locaţie.

În urma compromisului la care s-a ajuns vineri, acest deziderat nu va mai fi o obligaţie, însă guvernele UE vor păstra această opţiune.

Opt ţări, avantajate de o minoritate de blocaj, în frunte cu Franţa şi Germania, refuzau ca acest model să fie impus industriilor lor şi cereau o soluţie mai puţin radicală, acceptată în cele din urmă. Compromisul presupune ca operatorii gazoductelor şi ai liniilor de înaltă tensiune să devină foarte independenţi şi să fie supravegheaţi într-o mai mare măsură de o autoritate independentă, fără a fi însă despărţiţi complet de companiile-mamă. Operatorii vor face parte dintr-o filială pentru transport a companiei-mamă, care se va supune unor reguli de funcţionare foarte precise. Personalul încadrat în compania-mamă nu va putea fi angajat în filiala de transport decât după o perioadă de trei ani, de exemplu.

Textul compromisului preşedinţiei slovene introduce, totuşi, "o clauză de revizuire" după doi ani de la intrarea în vigoare a viitoarelor legi (adică în cel puţin în patru ani).

Sursa: NewsIn