FT prezinta scandalul duty-free din Romania in contextul criticilor UE pentru coruptie

O companie britanica da in judecata statul roman pentru un caz de coruptie la nivel inalt care i-a cauzat un prejudiciu de 100 de milioane de dolari si in care este implicat un fost prim-ministru, isi incepe Financial Times relatarea. Cotidianul precizeaza ca este vorba despre niste contracte de concesiune in regim de duty-free pentru aeroportul Henri Coanda si linia aeriana TAROM si mentioneaza existenta unei casete audio in care firmei i s-ar cere mita in valoare de 2,5 milioane de dolari.

Cazul, care ar urma sa fie audiat in acest an la tribunalul international de la Washington, va fi una dintre rarele ocazii de a scoate in evidenta lumea uneori obscura a contractelor din sectorul public al Romaniei si a institutiilor juridice, comenteaza Financial Times. Cazul, continua cotidianul britanic, intervine intr-un moment in care Romania, care s-a alaturat Uniunii Europene anul trecut, se confrunta cu critici aspre din partea Bruxelles-ului in legatura cu modul in care lupta impotriva coruptiei si implementeaza reforma in justitie. La fel ca vecina sa Bulgaria, care, in plus, este acuzata de performante slabe si in lupta impotriva crime organizate, Romania ar putea pierde ajutorul european, daca nu trece la actiune efectiva, scrie Financial Times.

Cotidianul britanic o citeaza in continuare pe Monica Macovei, fostul ministru al justitiei din perioada 2005-2007, care declara ca, "asa cum a ilustrat-o acest caz, dar si altele, coruptia la nivel politic inalt este inca prezenta in Romania, iar procurorii anticoruptie sunt sub o presiune puternica din partea actualei clase politice".

Compania Eastern Duty Free (EDF), un operator duty-free cu sediul in Marea Britanie, care are afaceri in Laos, Vietnam si Filipine, a intentat o actiune juridica impotriva statului roman la Centrul International pentru Reglementarea Disputelor legate de Investitii (ICSID), o institutie de arbitraj a Bancii Mondiale. Compania cere daune de 100 de milioane de dolari (75 de milioane de euro) pentru pierderea a doua contracte de vanzari in regim duty-free pe aeroportul international Bucuresti Otopeni si pe linia aeriana nationala TAROM.

EDF sustine ca in 2001-2002 a fost abordata de oficiali care lucrau pentru premierul din acea perioada, Adrian Nastase, care au cerut mita de 2,5 milioane de dolari pentru a pastra contractele pe care firma le castigase initial in 1992 si 1996, scrie Financial Times. Compania sustine ca a refuzat sa plateasca mita si din acest motiv a fost fortata sa iasa din afacere. Guvernul Nastase a adoptat o ordonanta de urgenta prin care a anulat contractele, a anulat temporar comertul in regim duty-free, iar ulterior a acordat contractele pe care le detinea EDF unor firme romanesti.

Rick Weil, manager la EDF, spune ca a venit la Bucuresti in august 2001 pentru a se intalni cu Sorin Tesu, fostul sef de cabinet al lui Nastase. Tesu a ales ca loc de intalnire parcarea de la hotelul Hilton. "Tesu mi-a spus ca se intalneste cu mine in numele sefului sau", a afirmat Rick Weil in declaratia pe care a facut-o la DNA in 2006, scrie Financial Times. "Mi-a explicat ca are vesti bune despre cum as putea asigura continuarea afacerii EDF in Romania. A spus ca ceilalti au contribuit cu 2,5 milioane de dolari la campania premierului Nastase, bani pentru care li s-a promis afacerea duty-free de pe aeroportul Otopeni. Totusi, acesti bani li se puteau inapoia, daca eu ii plateam 2,5 milioane de dolari lui Tesu pentru seful sau", a declarat Weil la DNA. EDF a refuzat sa plateasca, ceea ce a dus la un impas, explica Financial Times.

Doua luni mai tarziu, la 20 octombrie, Marco Katz, pe atunci unul dintre directorii EDF, spune ca a vizitat-o pe consiliera lui Nastase, Liana Iacob, in incercarea de a gasi modalitati de rezolvare a problemei. Intr-o inregistrare audio pe care EDF sustine ca a fost facuta la acea intrevedere si despre care s-a aflat recent, Iacob ii spune lui Katz in limba romana: "Am fost la guvern, era sedinta de guvern si am avut cu el (Sorin Tesu - n.r.) o discutie si i-am cerut sa nu se mai bage in chestiunea asta si i-am spus: 'Ma lasi pe mine sa rezolv problema asta? Iti promit ca iti voi da si tie bani, dar nu asa cum vrei tu sa procedezi. Banii vor merge direct la premier in proportie de 95 la suta si aia 5 la suta care raman ti-i dau tie. Dar nu se poate asa cum vrei tu, cu astfel de chestii - Stiti, nu vor sa dea banii. Nu vor să dea.' Şi i-am cerut sa ma lase sa rezolv eu treaba, sa nu se mai bage in niciun fel in chestiunea asta, că o sa discut eu (cuvinte care lipsesc in transcript), ca o sa...".

In finalul inregistrarii, Iacob solicita din nou mita ca solutie pentru problemele EDF: "Eu stiu foarte clar ca fara bani asta nu se va face. Da? Pentru că eu v-am zis de la inceput si va repet: ei au luat niste bani acolo". EDF, explica FT, spune ca interlocutoarea lui Katz se referea la presupusa suma de 2,5 milioane de dolari care trebuia inapoiata unui contributor la campania electorala care platise suma pentru a prelua contractele EDF. Acest contributor al campaniei nu s-a numarat printre companiile care au preluat ulterior contractele EDF, precizează FT.

Caseta va fi prezentata la tribunalul de la Washington, mai scrie cotidianul britanic.

Intr-o declaratie la DNA facuta in 2006, Liana Iacob a admis ca s-a intalnit cu Katz la domiciliul ei, in toamna anului 2001, dar a contestat versiunea prezentata de omul de afaceri in privinta conversatiei avute, potrivit FT.  "Dl. Katz a venit acasa la mine neinvitat, fara ca eu sa-i fi dat adresa, ceea ce mi-a displacut...Niciodata nu i-am cerut bani dlui. Katz si nici nu am primit nimic de la el", a declarat Iacob.

The Financial Times precizeaza ca s-a adresat atat fostului premier Adrian Nastase, cat si Lianei Iacob pentru a face comentarii legate de inregistrare. Nastase a spus ca nu comenteaza, iar Iacob a declarat: "Nu avem ce discuta despre acesta chestiune, presa deja a acoperit aceasta tema intr-un mod exagerat. Exista decizii ale procurorilor care arata ca sunt nevinovata. La revedere", mentioneaza Financial Times.

Intr-un articol intitulat "O inregistrare audio arată cum se negociau spagile in numele lui Nastase", Cotidianul a dezvaluit in 25 aprilie existenta acestei inregistrari si a postat pe site chiar fragmentul presupusei discutii dintre Katz si Iacob.

Dupa cum a spus Iacob, notează FT, DNA s-a ocupat intr-adevar de caz in 2002, dar a decis sa nu continue ancheta penala citand lipsa de probe. Dupa ce EDF a facut apel impotriva acestei decizii, ea a fost sustinuta, cu aceeasi motivatie, in 2006.

Saptamana trecuta, avocatii EDF au depus noua proba audio la DNA si au cerut redeschiderea dosarului ca urmare a acestei noi probe. DNA a declarat ca nu poate comenta asupra probelor pe care le detine, precizează FT.

Intr-o declaratie semnata miercuri impreuna cu EDF, Katz a confirmat: "Vocea de pe inregistrarea audio este vocea lui (Katz - n.r.), iar inregistrarea audio este cea a intalnirii care a avut loc cu dna. Liana Iacob la 19 octombrie 2001 la resedinta ei privata".

Darryl Lew, de la firma de avocatura White & Case din Washington, care reprezinta Romania in acest caz, a declarat ca "singurul mod adecvat de a discuta despre acest caz este in fata tribunalului de arbitraj ICSID", scrie FT.

Christoph Liebscher, de la Wolf Theiss, avocatul EDF, spune ca a depus noua proba la tribunalul de la Washington pentru ca "sprijina deplin afirmatia reclamantului si confirma continutul altor probe pe care le-a depus anterior".

Adrian Nastrase a facut obiectul a numeroase investigatii si decizii ale DNA, noteaza Financial Times, care aminteste ca in noiembrie 2006 a fost trimis in judecata pentru acuzatii de mita referitoare la importul a 12 containere de marfuri din China. In mai 2007 el a fost trimis din nou in judecata pentru mituirea unui oficial de la Oficiul Nat ional pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor. In septembrie, a fost deschis un al treilea caz pentru mita si trafic de influenta. Toate aceste trei cazuri au fost insa suspendate pana cand se vor incheia dezbaterile parlamentare in legatura cu imunitatea juridica de care se bucura membrii Parlamentului, inclusiv Nastase, subliniaza cotidianul britanic. Purtatorul de cuvant al fostului premier a declarat: "In acest stadiu, dl. Nastase nu are niciun caz penal de la DNA", precizeaza FT.

Cotidianul britanic o citeaza din nou pe Monica Macovei, care da vina pe interferentele politice in cazurile in care sunt implicati politicieni de prim-rang: "Procurorii DNA nu s-au temut niciodata sa investigheze. Insa Curtea Suprema si cea Constitutionala au majoritatea judecatorilor numiti de PSD, asa incat cred ca acestia au actionat revoltator, au emis hotarari in mod clar politice si sunt lipsiti de independenta. Vor sa protejeze puterea politica ce i-a numit in functii", a explicat Macovei.

Chiar daca deciziile pe care le va lua tribunalul de arbitraj de la Washington nu vor schimba fata justitiei romane, verdictele acestei instante ar putea da un semnal stanjenitor pentru Bucuresti intr-un moment in care se afla sub lupa Bruxelles-ului, conchide Financial Times.