Bugetul Romaniei este unul dintre cele mai fragile, cu o pondere de doar 24,7% venituri publice in PIB. Aceste conditii sunt favorabile cresterii deficitului bugetar la peste 3% din PIB, ceea ce poate atrage implicit cresterea costurilor de finantare pentru Romania, devalorizarea monedei nationale si adancirea neincrederii finantatorilor in economie in ansamblu, se arata in comunicatul de presa mentionat, care aminteste si de faptul ca Romania scade in clasamentul competitivitatii, Global Competitiveness Index.
Modificarile neanuntate, fara fundament si populiste sunt un semnal negativ puternic pentru capitalul privat local si strain, in egala masura, se mai arata in comunicat.
- Efectele imediate si pe termen lung ale deciziilor Guvernului din ultimele 3 saptamani, potrivit Romanian Business Leaders
Cresterea taxarii prin anularea plafonului de 5 salarii pentru plata CAS si CASS descurajeaza performanta si clasa mijlocie. E vorba de oameni foarte calificati (programatori IT, cercetatori, ingineri specialisti, medici, economisti, middle manageri) si companii din industrii cu valoare adaugata mare (tehnologie, industria financiara, industria auto etc.). Codul fiscal aprobat in vara anului 2015 a urmarit eliminarea discriminarii intre diversele forme de remunerare. Pastrarea plafonarii pentru persoane fizice autorizate/independente va conduce din nou la inechitate, incurajand formele alternative de plata a muncii.
Cresterea salariului minim este, teoretic, o masura buna pentru veniturile a aproximativ 1,5 milioane de oameni. Practic, poate scoate din piata firme care nu isi permit cresterea salariilor sau duce la scaderea competitivitatii. Rezultatele unui studiu al Ministerului Muncii releva ca o crestere a salariului minim duce pe termen lung la transferul angajatilor catre economia subterana. Majorarile salariului minim cu mai mult de 12% duc la cresterea numarului de salariati incadrati la nivelul salariului minim si scad productivitatea (o crestere a salariului minim de 10% ar determina scaderea productivitatii muncii cu 2,3%). De asemenea, cresterea salariului minim face si mai neatractive pentru investitii zonele cele mai sarace unde se inregistreaza si cele mai mari rate ale somajului, asa cum sunt Moldova sau sudul Romaniei.
Noul regim de taxare pentru microintreprinderi avantajeaza companii cu marje mari de profit si dezavantajeaza zona productiva si companiile care realizeaza investitii, atata timp cat regimul acesta de impunere continua sa fie obigatoriu si nu optional.
Cresterea salariilor in sectorul public introduce o competitie nesanatoasa intre stat si privat. Multi romani prefera sa migreze spre sectorul public unde viata de angajat este mai confortabila, lipsita de evaluari ale performantei si unde, desi cresterile salariale sunt mici, sunt constante. Astazi, media salariului in sectorul public este cu 54% mai mare decat media din sectorul privat. Ceea ce creeaza o problema suplimentara in economia reala, si asa constransa de lipsa angajatilor. Fundatia Romanian Business Leaders sustine cresterea salariilor in sectorul public, ca modalitate de a atrage buni profesionisti. Insa, acest lucru trebuie insa sa fie conditionat de evaluarea performantei, scaderea personalului bugetar si incadrarea intr-un buget fix total.
Cota unica de impozitare a salariilor si a profiturilor, unul dintre avantajele competitive ale Romaniei si cel mai bun lucru care s-a intamplat economiei romanesti, trebuie sa ramana neschimbata. Programul de guvernare prevede eliminarea cotei unice de impozitare a veniturilor de la 1 ianuarie 2018. Astfel, contribuabilii care castiga minimum 2.000 de lei brut nu vor mai fi impozitati, iar cei cu venituri peste 2.000 de lei brut vor fi impozitati cu 10%, fata de 16%.
Aceasta schema duce la prabusirea veniturilor bugetare, complicatii birocratice si poate conduce la o majorare ulterioara a cotelor de impunere pentru persoanele fizice cu venituri mai mari, adica exact clasa medie. Vom putea deveni astfel martorii unei impozitari disproportionate, iar cei mai afectati vor fi cei care aduc valoare adaugata mare economiei romanesti, cei care lucreaza in sectoare performante si care pot migra usor catre tari in care progresul lor nu este afectat, iar serviciile sociale primite in schimbul impozitelor platite sunt de o mai buna calitate (sanatate, educatie, infrastructura etc.)
Fundatia Romanian Business Leaders cere imperativ Guvernului Romaniei sa faca doua lucruri: sa se consulte cu mediul de afaceri si sa nu strice echilibrul si cresterea economica cu masuri arbitrare si heirupiste.
Fundatia Romanian Business Leaders (RBL) este o organizatie apolitica, neguvernamentala si nonprofit care asigura o platforma de actiune si implicare sociala pentru liderii din mediul privat.
