Situatia, prezentata astfel, nu atenueaza emotiile internationale privind o posibila criza a petrolului. Dimpotriva, lasa loc de doua concluzii principale. Prima, ca nu avem de-a face cu adevarat de un nou maxim istoric al pretului la petrol, chiar daca ne apropiem vertiginos de o astfel de bariera psihologica. Pe de alta parte, vestea care nu e deloc buna, faptul ca nu s-a ajuns inca la acest pret, inseamna ca mai e loc de crestere.
De altfel, specialistii citati in presa internationala mizeaza pe o crestere a pretului petrolului pana la 90 de dolari pe baril in acest an. Logica elementara a tranzactiilor bursiere spune ca trebuie sa cumperi cand e ieftin si sa vinzi mai scump.
Brokerii care cumpara acum petrolul la bursa din New York, cu siguranta, nu o fac, pentru ca acum petrolul este ieftin, la 88 de dolari pe baril. Dimpotriva, petrolul este scump si poate fi si mai scump! Explicatia oficiala pentru aceasta cursa cu obstacole psihologice pe care o alearga pretul petrolului in ultima vreme este cum nu se poate mai prozaica din punct de vedere istoric.
O noua tensionare a situatiei din Orientul Mijlociu. Marile crize ale petrolului se adancesc in acest desert, bantuit de furtunile de nisip ale invaziilor militare locale sau combinate la nivel international.





