Dincolo de evaluarea stării la zi a crizei economice şi de măsurile imediate pentru depăşirea acesteia, liderii celor mai importante economii ale lumii au ajuns la un numitor comun în ceea ce priveşte reforma sectorului bancar, atribuirea unui mai mare rol în cadrul FMI ţărilor emergente şi stabilirea unui nou cadru de funcţionare a economiei globale. Decizia de păstrare pe rol a planurilor de stimulare este, de fapt, o recunoaştere a riscurilor care încă planează asupra creşterii economice. “Dacă ar fi să mă refer la principalele pericole care ameninţă ieşirea din criză, aş pune pe primul loc posibilitatea ca decidenţii politici să renunţe prea devreme la stimuli, în condiţiile în care economiile sunt încă prea slabe”, a declarat pentru Business Standard Marco Annunziata, economist-şef al UniCredit din Londra.
Deşi mesajul transmis este acela că economia încă nu poate respira fără ajutorul aparatelor, liderii G20 au cerut statelor să aibă în vedere, încă de pe acum, elaborarea unor strategii de decuplare, care vor trebui aplicate “la momentul potrivit”.
“Cred că putem vorbi despre renunţarea la pachetele de stimului abia din cea de-a doua jumătate a anului viitor, după ce vom vedea ratele de creşteri aproape de normalitate”, a declarat pentru Business Standard şi Joerg Kraemer, economist-şef al Commerzbank din Frankfurt. Liderii G20 au ajuns la un numitor comun în privinţa faptului că băncile vor trebui să păstreze o mai mare parte a capitalului, atât ca rezervă în cazul apariţiei unor probleme neprevăzute, cât şi ca frână pusă creşterii accelerate a creditului, din dorinţa de a diminua riscurile sistemice în sectorul financiar-bancar.
Reformele viitorului economic
Comitetul pentru Stabilitate Financiară (Financial Stability Board) al SUA va hotărî până pe 10 octombrie regulile ce se vor aplica instituţiilor financiare considerate “prea mari să cadă”.
Aşa cum se arată în comunicat, “standardele aplicabile marilor companii financiare internaţionale trebuie să fie comparabile cu costul prăbuşirii lor”. Cea mai importantă componentă a planurilor anticriză a costituit-o “doza de injecţii de capital” pentru menţinerea în viaţă a sistemului bancar, în cadrul căruia şi-a avut originea criza economică actuală.
Tot de creşterea siguranţei în sectorul financiar-bancar ţine şi acordul în privinţa reformei sistemului de recompensare a angajaţilor din cadrul acestuia.
Compensaţia bancherilor şi a brokerilor va trebui să reflecte performanţa lor pe termen lung. Astfel, declaraţia finală arată că statele G20 “suţin în întregime” recomandarea Comitetului pentru Stabilitate Financiară ca primele să fie compuse în proporţie de peste 50% din acţiuni şi instrumente legate de acţiuni. Propunerea europeană de introducere a unor plafoane nu se regăseşte în document.
Recunoaşterea rolului din ce în ce mai mare al pieţelor emergente în economia mondială s-a materializat prin acordul politic privind alocarea către statele “subreprezentate” a unei cote de 5% din puterea de decizie în cadrul Fondului Monetar Internaţional.
“Criza a afectat atât economiile dezvoltate, cât şi pe cele emergente. Pe termen lung însă, economiile emergente vor avea o pondere din ce în ce mai mare în economia mondială. Globalizarea se reechilibrează, iar acesta este un lucru bun”, spune Annunziata.
Decizii
Declaraţia finală
- Planurile de stimuli economici sunt încă necesare
- Crearea unui “Cadru pentru creştere solidă, sustenabilă şi echilibrată”
- Statele sunt invitate să majoreze nivelul de capital de bază deţinut de bănci
- Politicile de compensare a angajaţilor din sectorul bancar trebuie să reducă “asumarea unor riscuri excesive”
- Comitetul pentru Stabilitate Financiară (Financial Stability Board) va hotărî până pe 10 octombrie regulile ce se vor aplica companiilor financiare considerate “prea mari să cadă”
- Cota deţinută de statele “subreprezentate” în cadrul FMI va creşte cu 5%
- Ţările vor evita măsurile protecţioniste
