G20 şi-a luat angajamentul de a relansa economia şi de a reforma sistemul financiar mondial

"Suntem de acord că un răspuns politic extins, fondat pe cooperare macroeconomică, este necesar pentru a relansa creşterea", se arată în declaraţia finală a summitului de la Washington, organizat după două luni de criză financiară fără precedent din anii '30.

G20, ai cărei membri generează 85% din Produsul Intern Brut al planetei, a enumerat o serie de "acţiuni imediate" pentru a împiedica economia mondială să se intre într-o recesiune prelungită, sugerând folosirea de "măsuri bugetare pentru a stimula cererea internă cu rezultate rapide" sau scăderi ale ratelor dobânzilor în anumite ţări.

Directorul general al Fondului Monetar Internaţional (FMI) Dominique Strauss-Kahn a anunţat că instituţia sa este favorabilă unor planuri de relansarea naţionale şi coordonate, care ar trebui să se ridice la 2% din PIB-ul ţărilor participante.

Preşedintele francez Nicolas Sarkozy s-a declarat satisfăcut că G20 este de acord cu "necesitatea unei relansări coordonate".

La rândul său, premierul britanic Gordon Brown s-a declarat mulţumit de acest rezultat al summitului, preconizând "anunţuri semnificative în unele ţări, în următoarele săptămâni".

OCDE, clubul din care fac parte ţările bogate ale planetei, a anunţat joi că membrii săi vor suferi anul viitor o contractare de 0,3% a activitităţii economice şi o creştere mare a şomajului.

Premierul canadian Stephen Harper a calificat G20 drept un "proces fără precedent", în care ţările dezvoltate şi ţările în curs de dezvoltare "vor lucra împreună pentru a gestiona problemele economiei mondiale".

Alături de eforturile de relansare, liderii din G20 au aprobat un "plan de acţiune" conţinând măsuri "prioritare" pentru ameliorarea supervizării sistemului financiar, asupra cărora miniştrii lor de finanţe trebuie să facă propuneri până în 31 martie. Au fost definite cinci câmpuri de acţiune: revizuirea aspectelor de reglementare care exacerbează criza, armonizarea normelor contabile, ameliorarea transparenţei pieţelor de produse derivate, revizuirea practicilor de remunerare a conducerii băncilor pentru a evita asumarea unor riscuri excesive şi "revizuirea mandatului, guvernării şi nevoilor de capital ale instituţiilor financiare internaţionale".

Pentru a evita o repetare a crizei financiare, G20 vrea ca "orice actor, orice produs şi orice piaţă să fie supuse în mod real supravegherii". "Nu vor mai exista zone de umbră", a spus cancelarul german Angela Merkel.

Totuşi, spre satisfacţia americanilor care ţin foarte mult la independenţa lor, G20 a subliniat că "reglementarea ţine de responsabilitatea autorităţilor naţionale". Harper, a cărui ţară a fost în mare parte scutită de tulburări, s-a bucurat că G20 a ascultat "mesajul Canadei" cum că "bunele reglementări financiare încep acasă".

G20 a recomandat totuşi o intensificare a "cooperării internaţionale între autorităţile de reglementare" şi o consolidare a "normelor internaţionale acolo unde acest lucru este necesar".

Fără a cita nominal fondurile speculative, care nu sunt supuse în prezent niciunui fel de reglementare, comunicatul vorbeşte despre "nevoia de transparenţă" a activelor neînregistrate şi "instrumentelor financiare complexe", precum asigurările în caz de nerambursare a creditelor.

Până în 31 martie, G20 cere de asemenea propuneri pentru ca "autorităţile de reglementare să se asigure că agenţiile de rating (criticate pentru că au supraevaluat plasamente riscante) să răspundă la norme mai exigente".

Aşa cum dorea Franţa, G20 a pus presiune şi asupra paradisurilor fiscale, cerând pe termen mediu "măsuri pentru a proteja sistemul financiar mondial de jurisdicţii necooperante care prezintă un risc de activitate financiară ilegală".

Liderii au convenit să se reunească din nou înainte de 30 aprilie, pentru a "verifica punerea în aplicare" a deciziilor luate la Washington. Sarkozy a propus ca acest nou summit să aibă loc la Londra, Marea Britanie urmând să asigure preşedinţia G20 anul viitor.

Şeful Guvernului spaniol Jose Luis Rodriguez Zapatero şi-a exprimat dorinţa ca această reformă a sistemului financiar mondial să fie încheiată într-un an.

Nu se mai pune însă problema unei reforme globale a sistemului financiar, un fel de Bretton Woods II, dorită de unele ţări, printre care Franţa.

Pentru a evita tentaţiile protecţioniste, G20 şi-a luat, pe de altă parte, angajamentul de a încerca să relanseze până la sfârşitul anului ciclul de negocieri în cadrul Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC).

G20 a propus de asemenea o reorganizare a instituţiilor multilaterale, precum FMI şi Banca Mondială, pentru a acorda mai multă influenţă în cadrul lor economiilor emergente. Premierul britanic a apreciat că summitul a pus bazele unei reforme a acestor instituţii create în 1944 la Bretton Woods. Liderii ţărilor dezvoltate şi emergente au cerut acestor organizaţii să sprijine ţările aflate în dificultate furnizându-le finanţări.

Nu a existat însă un acord pentru instituirea unei autorităţi supranaţionale pentru sectorul financiar, cu toate că Sarkozy a apreciat că G20 a reuşit să stabilească "o nouă guvernare economică".

Summitul nu putea avea rezultate mai bune, în condiţiile în care preşedintele american George W. Bush este la finalul mandatului, urmând să fie înlocuit în 20 ianuarie de Barack Obama, care a nu a fost prezent la summit.

G20 este o organizaţie din care fac parte G8 (Germania, Franţa, Statele Unite, Japonia, Canada, Italia, Marea Britanie, Rusia), Uniunea Europeană şi Africa de Sud, Arabia Saudită, Argentina, Australia, Brazilia, China, Coreea de Sud, India, Indonezia, Mexic şi Turcia. Spania şi Olanda au fost de asemenea invitate la summit. Delegaţia spaniolă a cedat un loc unui reprezentant al Cehiei, care va prelua în ianuarie preşedinţia Uniunii Europene.

Sursa: NewsIn