"Nu este linia de sosire, ci de plecare. Este vorba despre a pune bazele unui proces care sa permita o veritabila reforma a functionarii si organizarii pietelor", subliniaza o sursa franceza apropiata G20.
In timp ce sistemul financiar a devenit unul global, dispozitivele de supraveghere au ramas nationale.
Extinderea campului reglementarilor la teritorii (paradisuri fiscale) sau institutii (fonduri speculative) carora acestea nu li se aplica in prezent, remuneratia celor care lucreaza in domeniu si care incurajeaza asumarea de riscuri, o supraveghere mai buna a agentiilor de rating, care nu si-au indeplinit misiunea - lista temelor care vor fi abordat este lunga.
"Din cauza inovatiei financiare, reglementarea ramane permanent in urma sectorului privat. Dar prea multa reglementare ar incuraja si mai mult firmele sa se mute in paradisurile fiscale", explica Gunther Capelle-Blancard, profesor la o universitate pariziana. De unde nevoia de a extinde controlul asupra acestor "gauri negre" ale sectorului financiar. Dar rezistenta a circa 60 de microstate si teritorii care profita de pe urma paradisurilor fiscale va fi puternica.
Majoritatea tarilor europene si China ar vrea sa profite de ocazia acestei crize financiare pentru a consolida supravegherea institutiilor financiare si a pietei.
"Dar Statele Unite si, poate, Marea Britanie, au retincente in a-si struni industria financiara, care constituie peste 10% din PIB-ul lor", explica Henry Sterdyniak, directorul departamentului de economia mondializarii a OFCE.
Desi este putin probabil din start ca George W. Bush sa ia decizii care sa il angajeze pe succesorul sau, venirea la putere a democratului Barack Obama ar putea deschide calea unei reabilitari a rolului statului pe piata financiara, dupa deceniile de libertate initiate de epoca Reagan.
Terenul a fost pregatit de economisti americani de renume precum Joseph Stiglitz, laureat al premiului Nobel pentru economie in 2001, sau Paul Krugman, care a castigat distinctia anul acesta. Amandoi au criticat excesele capitalismului financiar.
"Odata cu criza economica, aceste idei despre complementaritatea necesara dintre piata si stat sau o impartire mai echitabila a bogatiei castiga teren", explica Jézabel Couppey-Soubeyran, conferentiar la Paris-I.
Cat despre tarile emergente, acestea vor sa profite de ocazie pentru a avea un cuvant de spus in acest domeniu. Acest lucru ar reflecta greutatea din ce in ce mai mare in finante a gigantilor exportului, precum China, care a acumulat munti de lichiditati. Tarile emergente vor sa isi sporeasca greutatea in institutiile financiare create dupa conferinta Bretton Woods din 1944: Banca Mondiala si Fondul Monetar International (FMI).
Majoritatea europenilor si tarilor emergente vor ca FMI sa fie consolidat pentru a putea veghea politicile macroeconomice si ratele de schimb, pentru a da alerta cand exista riscul unei crize financiare.
Pentru a contracara criza economica, tarile din G20 vor discuta de asemenea despre oportunitatea unor planuri de relansare coordonate. China tocmai a anuntat un plan de 455 de miliarde de euro, care va avea efecte dincolo de frontierele sale.
Folosindu-si imensele excedente alimentate de exporturile lor pentru a finanta marile lucrari de modernizare, tarile emergente ar importa din tarile dezvoltate, ceea ce ar favoriza cresterea celor din urma. La randul lor, tarile emergente si-ar gasi clienti pentru exporturi.
"Americanii trebuie convinsi sa economiseasca mai mult, iar chinezii sa economiseasca mai putin si sa consume mai putin", explica Henri Sterdyniak. (NewsIn)
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
Newsletter zilnic money.ro
BET, curs valutar, știrea zilei — în 2 minute, înainte de 7:00.
