"G7 a convenit astăzi că situaţia actuală cere o acţiune urgentă şi excepţională", se arată într-un comunicat publicat la Washington în numele grupului.

"Ne angajăm să continuăm să conlucrăm pentru a stabiliza pieţele financiare şi pentru a restabili fluxul de creditare, ca să fie susţinută creşterea economică mondială", se spune în textul dat publicităţii de Trezoreria americană în numele miniştrilor de finanţe şi guvernatorilor băncilor centrale din Canada, Franţa, Germania, Italia, Marea Britanie, Japonia şi SUA. "Suntem de acord să luăm măsuri decisive şi să ne folosim de toate mijloacele pe care le avem la dispoziţie pentru a susţine instituţiile financiare de o importanţă sistemică (adică a căror cădere ar antrena o cascadă de alte falimente - n.r.) şi pentru a împiedica falimentul lor", au promis responsabilii celor şapte mari puteri financiare după reuniunea de la Washington, care a durat trei ore şi jumătate.

Al doilea punct al planului se referă la angajamentul membrilor G7 de a lua "toate măsurile necesare pentru deblocarea creditelor şi a pieţelor monetare astfel încât băncile şi instituţiile financiare să aibă acces larg la lichidităţi şi capitaluri".

Membrii G7 vor, de asemenea, să facă în aşa fel încât băncile să poată dispune de capitaluri "în sume suficiente" din sectorul public, ca şi din cel privat, "pentru a restabili încrederea şi a le permite să continue să împrumute populaţiei şi întreprinderilor".

Totuşi, G7 nu şi-a exprimat susţinerea pentru planul britanic care propune garantarea împrumuturilor între bănci, o măsură pe care mulţi de pe Wall Street o vedeau ca pe un pas vital pentru a pune capăt celor 14 luni de tulburări şi panică din ce în ce mai mare de pe pieţele financiare.

Responsabilii financiari din G7 pledează, de asemenea, în favoarea unor măsuri care ar putea reda încrederea deponenţilor în securitatea economiilor lor, graţie unor garanţii "robuste şi coerente" din partea puterilor publice.

Cei şapte se declară dispuşi să facă tot ceea ce este necesar pentru a debloca piaţa creditului ipotecar, aflat la originea crizei financiare actuale.

Comunicatul final al G7 deschide posibilitatea unei eventuale intrări a statului american în capitalul băncilor, cum doreau europenii. Europenii criticaseră decizia autorităţilor americane de a lăsa banca Lehman Brothers să-şi depună bilanţul, la mijlocul lunii septembrie. Falimentul acestei instituţii a provocat efectiv o bruscă agravare a crizei financiare.

Textul G7 deschide, de asemenea, calea pentru un plan european de salvare a băncilor. Americanii au deja un asemenea plan, care prevede acordarea a până la 700 de miliarde de dolari din fondurile publice pentru cumpărarea activelor depreciate ale băncilor şi pentru a le permite să-şi redreseze bilanţul. Europenii vor discuta despre această chestiune la reuniunea şefilor de stat şi de guvern din zona euro ce va avea loc duminică, la Paris.

Chestiunea care rămâne de văzut este dacă mesajul G7 este suficient de consistent pentru a asigura pieţele, care au cunoscut în lumea întreagă o săptămână de crah istoric.

Profesorul Peter Morici de la Universitatea Maryland este sceptic şi nu vede în comunicatul G7 decât "un ansamblu de scopuri nobile" şi nu acţiunea coordonată care ar fi putut da încredere burselor.

Participanţii la reuniunea de la Washginton sugeraseră încă înainte de întâlnirea lor efectivă că va fi dificil să-şi armonizeze poziţiile, insistând, aşa cum au făcut-o secretarul Trezoreriei americane, Henry Paulson, sau ministrul francez Christine Lagarde asupra "diferenţelor" dintre membrii G7.

Semn că încă mai sunt lucruri de făcut, Paulson a spus după reuniune că "niciodată nu a fost mai importantă găsirea unor soluţii colective (...) pentru restabilirea sănătăţii economiei mondiale". La rândul său, Lagarde a spus că G7 trimite un mesaj "extrem de puternic".

Reuniunea G7, căreia i s-au alăturat în final ministrul de finanţe şi guvernatorul Băncii Centrale a Rusiei, era prevăzută în cadrul adunărilor anuale de la Washington ale Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi Băncii Mondiale, dar a căpătat o importanţă crescută în contextul crizei actuale.

Sursa: NewsIn