Liderul american Barack Obama, care a participat pentru prima dată la un summit G8, a salutat o reuniune "foarte productivă", subliniind "consensul istoric" ce a permis progrese în privinţa luptei împotriva încălzirii climatice. Însă această părere nu este împărtăşită de secretarul general al ONU sau de mai mulţi experţi, care sunt circumspecţi. "Rezultatele G8 sunt insuficiente", a spus esecretarul general, în lipsa unui angajament pe termen mediu, ce ar fi permis un acord mai ambiţios.
Principalele state poluatoare ale planetei, G8 şi marile ţări emergente, printre care China şi India, s-au alăturat pentru prima dată opiniei comunităţii ştiinţifice în privinţa încălzirii climatice, dar au păreri împărţite în privinţa acţiunilor ce trebuie întreprinse. G8 vrea reducerea la jumătate a emisiilor mondiale de gaze cu efect de seră până în 2050. În lipsa unui angajament spre 2020, ţările emergente, cu China în frunte, au refuzat să se asocieze acestui acord.
G8 "putea face mai mult" în această privinţă, dar concluziile sale au dat elan negocierii unui viitor acord aşteptat la Copenhaga în decembrie, a rezumat Yvi de Boer, responsabilul ONU pentru climă.
Pe plan economic, summitul din L'Aquila a confirmat că este o reuniune de tranziţie înainte de summitul G20 din septembrie, din Pittsburgh. Ţările din G8 şi cele emergente au profitat totuşi de reuniune pentru a promite să reziste în faţa protecţionismului, hotărând să încheie în 2010 negocierile comerciale numite "ciclul de la Doha".
G8 a ajuns la un acord şi în privinţa dosarului iranian. Unitatea a fost menţinută în cadrul unei declaraţii comune, ce nu condamnă neapărat guvernul iranian. Membrii G8 au optat pentru prudenţă, dându-şi termen două luni pentru a decide cum să se comporte în privinţa Iranului.
Obama a menţinut totuşi presiunea, avertizând Iranul că lumea nu va aştepta la nesfârşit un răspuns la oferta sa de dialog din dosarul nuclear şi a calificat evenimentele postelectorale drept "groaznice".
În sfârşit, G8 a mai decis să crească la 20 de miliarde de dolari ajutorul destinat favorizării securităţii alimentare, iniţial fiind prevăzută suma de 15 miliarde.
Principalele state poluatoare ale planetei, G8 şi marile ţări emergente, printre care China şi India, s-au alăturat pentru prima dată opiniei comunităţii ştiinţifice în privinţa încălzirii climatice, dar au păreri împărţite în privinţa acţiunilor ce trebuie întreprinse. G8 vrea reducerea la jumătate a emisiilor mondiale de gaze cu efect de seră până în 2050. În lipsa unui angajament spre 2020, ţările emergente, cu China în frunte, au refuzat să se asocieze acestui acord.
G8 "putea face mai mult" în această privinţă, dar concluziile sale au dat elan negocierii unui viitor acord aşteptat la Copenhaga în decembrie, a rezumat Yvi de Boer, responsabilul ONU pentru climă.
Pe plan economic, summitul din L'Aquila a confirmat că este o reuniune de tranziţie înainte de summitul G20 din septembrie, din Pittsburgh. Ţările din G8 şi cele emergente au profitat totuşi de reuniune pentru a promite să reziste în faţa protecţionismului, hotărând să încheie în 2010 negocierile comerciale numite "ciclul de la Doha".
G8 a ajuns la un acord şi în privinţa dosarului iranian. Unitatea a fost menţinută în cadrul unei declaraţii comune, ce nu condamnă neapărat guvernul iranian. Membrii G8 au optat pentru prudenţă, dându-şi termen două luni pentru a decide cum să se comporte în privinţa Iranului.
Obama a menţinut totuşi presiunea, avertizând Iranul că lumea nu va aştepta la nesfârşit un răspuns la oferta sa de dialog din dosarul nuclear şi a calificat evenimentele postelectorale drept "groaznice".
În sfârşit, G8 a mai decis să crească la 20 de miliarde de dolari ajutorul destinat favorizării securităţii alimentare, iniţial fiind prevăzută suma de 15 miliarde.
