Grupul de lucru va examina, in special, posibilitatea ridicarii anumitor restrictii asupra exporturilor, ce impiedica tarile care au cea mai mare nevoie de alimente sa aiba acces la excedentele alimentare ale tarilor bogate.
Un bun exemplu, in acest sens, este Japonia, care nu poate sa reexporte enormele stocuri de orez (circa 2,3 milioane de tone), constituite, in mare parte, din importuri permise de Tokyo pentru a-si indeplini obligatiile internationale in materie de acces la piata nationala, dar cumparat imediat de guvern, pentru a-i proteja pe agricultorii locali de concurenta straina.
Asa cum observa The New York Times, gesturile de bunavointa ale statelor bogate ale lumii ar putea avea efectul unei picaturi de apa in desert, in conditiile in care tarile emergente s-au grabit deja sa ia cateva masuri de protectie fata de propriii consumatori, care nu concorda deloc cu principiile liberului schimb.
Cel putin 29 de state au impus restrictii de export, pentru a orienta cat mai mult din productia interna de orez catre piata interna si a permite, astfel, mentinerea unui pret cat mai mic. India, Vietnam si China au introdus limite de export, in vreme ce Pakistanul a decis sistarea completa a exporturilor. Masuri de acest gen nu fac decat sa ingreuneze sarcina statelor sarace, care se confrunta din plin cu criza alimentara, incercand sa asigure cetatenilor lor resursele de hrana de care au nevoie. “Este clar ca restrictii de export de acest gen contribuie la cresterea pretului la orez”, precizeaza Pascal Larnz, director general al Organizatiei Mondiale a Comertului. Summitul G8 (Germania, Canada, Statele Unite, Franta, Marea Britanie, Italia, Japonia si Rusia) va avea loc in perioada 7-9 iulie. Liderii a sapte tari africane, dar si ai Chinei, Indiei, Coreii de Sud, Braziliei, Mexicului, Indoneziei si Australiei, au fost invitati la o parte dintre dezbateri.
