> Care dintre măsurile aplicate de Guvern consideraţi că sunt cele mai potrivite în actualul context economic? Dar cele mai neadecvate?
Am considerat mereu că este nevoie de o restructurare a sistemului administrativ atât la nivel central, cât şi local, aşa că una dintre măsurile bune ale actualului guvern este cea de simplificare a structurilor instituţiilor de stat, de reducere a numărului agenţiilor Guvernamentale, o măsură menită să mai salveze din cheltuielile publice inutile. Aceasta poate fi o măsură excelentă, însă trebuie să vedem în mod concret, practic, cât înseamnă acum povara administrativă pe buget a salariilor celor care vor fi înlăturaţi. Altfel spus, cât se câştigă prin această măsură.
Şi măsurile de stimulare fiscală pentru agenţii economici, deşi întârziate, pot avea efecte benefice asupra economiei. Aici însă se putea face mai mult, avem nevoie de măsuri de relaxare fiscală. Numai aşa vom scoate la suprafaţă economia gri sau neagră.
Legea privind instituirea unui sistem de salarizare unitară în sistemul bugetar este iarăşi lăudabilă, dar ea intervine destul de târziu, mai ales că intrarea în vigoare este estimată să aibă loc undeva la începutul anului viitor.
> Ce alte măsuri credeţi că ar ajuta la o relansare rapidă a economiei?
Mie mi s-a părut, de fapt, că Guvernul a fost reactiv, acţionând abia după numeroase semnale trase de mediul privat şi după ce s-a ajuns la fundul sacului. Mi-ar plăcea ca măsurile să fie luate cu anticipaţie, după un plan. De exemplu, să ne gândim cum s-ar putea spori volumul investiţiilor străine în România. Companii care au investit în Polonia sunt pe cale acum să intre în România datorită pieţei muncii, salariile de aici fiind mai mici decât în Polonia. Însă se pune problema de ce să te prefere cineva pe tine dacă ai o cotă de impozitare mai mare decât Bulgaria cu şase puncte procentuale?
România are nevoie de măsuri reale, care să conducă la stimularea investiţiilor, la păstrarea locurilor de muncă şi la crearea de noi locuri de muncă.
Atragerea de venituri suplimentare la bugetul de stat este esenţială în perioada care va urma. Banii din împrumutul de la FMI, Banca Mondială, Comisia Europeană şi BERD ar trebui direcţionaţi către economia reală. România trebuie să investească în infrastructură şi în energie şi să sprijine sectoarele economice care au adus creşteri importante în PIB-ul anului 2008, respectiv în agricultură şi construcţii.
De asemenea, este nevoie de eficientizarea sistemului de colectare a taxelor şi impozitelor la bugetul de stat şi de reducerea cheltuielilor. Se impun măsuri pentru eficientizarea colectării veniturilor, stimularea achitării de către contribuabili a obligaţiilor fiscale, precum şi acordarea de stimulente pentru acei contribuabili care-şi plătesc în avans sau la timp obligaţiile fiscale.
Printre măsurile care ar putea da un suflu nou economiei ar trebui luat în calcul un mecanism mai eficient de stimulare a parteneriatelor public-privat, în principal pentru proiectele de infrastructură. “Prima Casă” este un proiect bun, însă ideal ar fi ca banii să se întoarcă cumva în economie. Primul apartament vândut prin acest program a fost unul vechi.
Dacă banii intră într-o bancă, ei nu lucrează, ei trebuie cumva întorşi în economie. Nu mi se pare normală nici acea ordonanţă care vizează nişte înlesniri de la plată a firmelor care au dificultăţi financiare ca urmare a crizei.
Care sunt acele societăţi care au dificultăţi ca urmare a crizei? Nu cumva distorsionezi mediul concurenţial faţă de aceleaşi firme cu aceeaşi obligativitate care şi-au făcut treaba în egală măsură ca şi celelalte care acum ar putea să intre sub aceste prevederi? Mi se pare normal să găseşti măsuri de stimulare a celor care plătesc taxe, trebuie să vii cu un pachet de facilităţi fiscale pentru cei care plătesc sau pentru cei care plătesc cu anticipaţie.
Să-i favorizezi pe bunii platnici şi să-i sancţionezi pe cei care nu plătesc.
> Dumneavoastră ce măsuri aţi luat în companie în contextul crizei?
Ceea ce am făcut şi vom face în continuare este să evaluăm cât mai corect costurile operaţionale şi să evităm acele costuri care nu aduc neapărat plus valoare. Nu ne-am propus să ajustăm onorariile, respectiv salariile avocaţilor şi ale salariaţilor noştri, însă au fost anumite cheltuieli pe care le-am redus.
Spre exemplu, costurile legate de dotarea şi amenajarea biroului au scăzut cu 42%, cheltuielile curente (consumabile, telefoane, service, întreţinere) au scăzut cu 37%, iar cele legate de marketing şi promovare au scăzut cu 35% în semestrul unu 2009 faţă de perioada similară din anul trecut.
> Cum a mers businessul în primul semestru? Care au fost motoarele şi ce a frânat?
În primele şase luni ale anului, deşi am facturat mai mult cu 8% faţă de S1 2008, am încasat mai puţin. Scăderi ale volumului de activitate am resimţit în special în ceea ce priveşte proiectele de fuziuni şi achiziţii, real estate, pieţe de capital, finanţări. A crescut însă, de cealaltă parte, cererea de servicii specializate: zona de dreptul muncii (proiecte de restructurare, concedieri, negocieri colective), litigii şi arbitraje, insolvenţă, precum şi energie, drept societar/comercial, proiecte de infrastructură, concesiuni şi achiziţii publice.Unul dintre cele mai active domenii din acest business la ora actuală este cel al lichidărilor şi insolvenţei. Numărul solicitărilor în acest sens s-a dublat în raport cu aceeaşi perioadă a anului trecut, atât în ceea ce priveşte derularea procedurilor de insolvenţă deschise împotriva unor debitori, cât şi în alte dosare conexe precum recuperarea de creanţe de la firme intrate în insolvenţă.
> Ce s-a întâmplat cu avocaţii specializaţi pe real estate, având în vedere reducerea volumului?
Unii dintre ei au fost relocaţi. Oricum, nu a existat o specializare atât de strictă încât să nu poată lucra pe altceva. Sau lucrează tot în real estate, dar altceva: renegocieri de contracte între proprietari şi chiriaşi, renegocieri contracte dezvoltatori - proprietari, orice fel de renegocieri contractuale, contracte de dezvoltare, de finanţare...
> Cum preconizaţi că se va schimba comportamentul companiilor din piaţa locală în al doilea semestru? Care vor fi cele mai solicitate servicii?
În continuare, ne aşteptăm la o creştere pe zona de litigii, lichidări, insolvenţă, precum şi reorganizările, restructurările de personal, deci zona dreptului muncii va fi printre ariile de expertiză în care ne aşteptăm ca businessul să crească.
Mai mult chiar, pentru semestrul următor apreciem că va avea loc o revigorare a pieţei imobiliare, determinată, fireşte, de noile programe privind creditarea, dar şi a relaxării pieţei bancare, a posibilităţilor de finanţare în general. În plus, în ceea ce ne priveşte, având în vedere proiectele în care suntem deja implicaţi pentru o serie de clienţi tradiţionali, putem spune că vom avea activitate şi în celelalte domenii - energie, dreptul concurenţei, fiscalitate, fuziuni şi achiziţii, dreptul mediului. De asemenea, proiectele de infrastructură, parteneriatele public-privat pot aduce încasări frumoase societăţilor de avocatură.
> Cum au evoluat salariile în industrie şi în compania pe care o conduceţi?
Nu avem în vedere reduceri ale nivelului de remunerare sau concedieri pe fondul crizei. De la începutul anului au plecat, totuşi, din firmă cinci-şase avocaţi, însă asta s-a petrecut pe criterii de competenţă, iar acolo unde am simţit nevoia de avocaţi foarte buni, am luat. Este şi cazul lui Mihai Dudoiu, venit de la Cameron McKenna. S-a produs însă o schimbare în business. Dacă până acum un an lupta se dădea pe avocaţi, întrucât clienţi erau de nu puteai să-i duci, aveam un nivel de ocupare de 120%, acum lupta se dă pentru clienţi, pentru că sunt foarte puţine investiţii noi şi foarte puţine proiecte. Acum primim de patru ori mai multe CV-uri decât anul trecut. Dacă în anii trecuţi piaţa era a angajaţilor, în acest moment, putem spune cã piaţa aparţine angajatorului.
CV Gabriel Zbârcea
- Avocat asociat coordonator al Ţuca Zbârcea&Asociaţii Anterior a fost consilier al primului- ministru, preşedinte al Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) preşedinte al Comisiei de Privatizare a Băncii Comerciale Române (BCR)
- Are o experienţă de 14 ani în calitate de avocat, domeniile sale de specializare incluzând dreptul comercial şi corporativ, drept imobiliar, fuziuni, achiziţii şi privatizări, energie şi resurse naturale
CV Ţuca Zbârcea şi Asociaţii
- A fost fondată, în martie 2005, de opt avocaţi asociaţi sub numele Ţuca şi Asociaţii. În ianuarie 2006, echipei de avocaţi asociaţi i s-au alăturat Gabriel Zbârcea şi Robert Roşu
- Numele firmei s-a schimbat în Ţuca Zbârcea&Asociaţii
- În 2007, Ţuca Zbârcea&Asociaţii a deschis primul birou secundar la Cluj-Napoca, în asociere cu Nistorescu, Şomlea&Asociaţii
- La începutul lui 2009, a fost constituită TZA Insolvenţă SPRL
