Acesta a precizat ca administratorii vor plati si o contributie lunara, care va fi stabilita ulterior, de catre Comisia de Supraveghere in Sistemul de Pensii Private. “Pentru inceput, este posibil sa fie nevoie de mai putini bani, deoarece sunt active putine in piata, insa, ulterior, ar putea sa fie nevoie de contributii mai mari, odata cu cresterea sumelor administrate”, a mai spus Rosu. Potrivit legislatiei actuale, CSSPP nu poate constrange administratorii fondurilor de pensii sa infiinteze acest fond de garantare si va initia un act legislativ prin care infiintarea acestui fond sa devina obligatorie. Directorul general al CSSPP a precizat ca, pentru proiectul privind fondul de garantare al pensiilor private, comisia a avut in vedere doua modele - cel al Bancii Nationale a Romaniei (BNR) si cel al Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor (CSA). Conform modelului din sistemul bancar, toate bancile sunt membre FGDSB, iar BNR este actionarul principal. In cazul CSA insa, fondul de garantare functioneaza ca un departament special in cadrul institutiei.
“Am discutat cu reprezentanti ai bancii centrale si ai CSA despre modalitatea de functionare a celor doua sisteme, le-am adaptat sistemului pensiilor private si am considerat ca modelul sistemului bancar este cel mai bun”, a precizat Cristian Rosu. “Daca activele si provizioanele care se lichideaza nu sunt suficiente pentru a acoperi pensiile pe care participantii acestui fond trebuie sa le obtina, se va apela la fondul de garantare, pentru a acoperi aceste diferente”, a mai spus Rosu.
Procedura
CSSPP va garanta diferentele care nu pot fi obtinute din lichidarea activelor fondului, in cazul in care un administrator intra in procedura de administrare speciala
