Colapsul preţului petrolului reduce o povară financiară care apasă pe o mare parte din statele UE şi mai ales pe ţările ale căror sectoare energetice sunt puternic dependente de importurile de gaze ruseşti precum cele baltice, Ungaria, Bulgaria, Austria, Polonia şi chiar Germania. România s-a bazat pentru consumul de gaze de anul acesta în principal pe producţia internă. Ponderea importurilor de gaze ruseşti a fost de doar 11%.
Viceministrul grec al energiei Makis Papageorgiou a declarat că guvernul se aşteaptă ca în primul trimestru al anului viitor preţurile gazelor naturale furnizate industriei şi gospodăriilor să scadă cu 20%, scrie Greek Reporter.
Ieftinirea s-ar adăuga discountului de 15% obţinut anul trecut în negocierile dintre compania elenă de gaze naturale DEPA şi monopolul rus al exporturilor de gaze Gazprom.
Papageorgiou a subliniat că preţurile petrolului sunt aşteptate să-şi continue căderea şi că analiştii estimează că punctul de minim al ţiţeiului destinat pieţei americane va fi de 40 de dolari pe baril, ceea ce va avea efecte pozitive asupra economiei greceşti.
Scăderea preţului petrolului se prelungeşte
Petrolul Brent, extras din Marea Nordului, se tranzacţiona la mijlocul şedinţei de ieri în scădere cu peste 1%, la 59,3 dolari pe baril, aproape de minimul ultimilor cinci ani şi jumătate stabilit în ziua anterioară. Brentul s-a ieftinit cu peste 40% din iunie. La New York, ţiţeiul destinat pieţei americane cu termen de livrare în ianuarie se tranzacţiona în scădere cu 1,5%, la aproximativ 55 de dolari barilul, potrivit The Wall Street Journal.
